Acţiunile Danske Bank din Danemarca au căzut, marţi dimineaţa, după un raport conform căruia peste 190 miliarde de coroane (circa 30 miliarde de dolari) au fost spălate prin filiala băncii din Estonia. Într-un singur an, acţiunile au scăzut cu circa 25%.

La începutul săptămânii, Financial Times a informat că 30 de miliarde dolari aparţinând unor cetăţeni ruşi şi ex-sovietici s-au scurs prin sucursala din Estonia a Danske Bank, într-un singur an. Raportul FT se bazează pe un document comandat de Danske Bank şi intrat în posesia ziarului.
Ziarul danez Berlingske a raportat, anterior, că 53 miliarde de coroane (8,3 miliarde de dolari) au fost spălate prin intermediul băncii.
Presa internaţională spune că scandalul Danske Bank ar constitui unul dintre cele mai mari cazuri de spălare a banilor din Europa.
Raportul ridică întrebarea dacă managementul băncii cunoștea tranzacțiile sucursalei sale estoniene. Un avertizor de integritate a trimis un e-mail conducerii băncii, informând despre ce se întâmpla în birourile estoniene, iar autoritățile de reglementare din Estonia au efectuat, de asemenea, o investigație.
Toate acestea au determinat banca, câţiva ani mai târziu, să angajeze un consultant și să lanseze o investigație proprie. Raportul societății Promontory Financial a constatat că cele 30 de miliarde au fost trecute prin conturile nerezidenților în 2013, când au fost înregistrate 80.000 de tranzacții. Se pare că scandalul a durat din 2007 până în 2015.
Autorităţile din Danemarca şi Estonia desfăşoară în prezent investigaţii în această chestiune. Scăderea preţului acţiunilor reflectă temerile că banca Danske va primi o amendă semnificativă şi că CEO-ul Thomas Borgen, care a fost responsabil cu operaţiunile internaţionale bancare în momentul în care au avut loc neregulile, ar putea fi concediat, scrie Ritzau.
“Suntem în curs de finalizare a rapoartelor, dar, după cum am comunicat deja, este clar că problemele legate de portofoliu au fost mai mari decât am anticipat anterior”, a declarat, pentru Financial Times, Ole Andersen, președintele Danske Bank.
El a spus că 8,3 miliarde de dolari din cele 30 de miliarde sunt consideraţi suspicioși. Autoritatea de Supraveghere Financiară din Danemarca a afirmat, într-o declarație comună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară din Estonia, că a fost declanşată o procedură penală, care va fi efectuată de poliție și procuratură, şi care va viza spălarea banilor și finanțarea terorismului.
La începutul anului, presa internaţională a anunţat că filiala estonă a Danske Bank, cea mai mare bancă din Danemarca, a închis conturile mai multor companii, după ce a realizat că au fost folosite de un membru al familiei lui Vladimir Putin și de serviciul de informații al Rusiei, FSB, pentru spălarea unor sume uriașe.
Presa mai susţinea că Danske Bank din Estonia era deja implicată şi în alte operaţiuni de spălare a banilor, fiind vorba de miliarde de dolari din Azerbaidjan, care scurgeau prin bancă, multe din aceste fonduri ajungând în buzunarele politicienilor europeni pentru a aprecia regimul de la Baku.
O altă investigație a arătat că 20-80 miliarde de dolari au fost mutate din Rusia printr-o rețea de bănci globale, inclusiv prin Danske.
Potrivit unui avertizor de integritate, obținut de ziarul danez Berlinske și comunicat OCCRP și Guardian, în 2013, compania Lantana Trade LLP a raportat în mod fals că a avut o cifră de afaceri scăzută și a fost inactivă. De fapt, sume mari de bani au trecut zilnic prin contul Lantana la Danske Bank – contul deschis în 2012 a funcționat timp de 11 luni. Filiala nu a reușit să stabilească cine a controlat compania care a făcut “plăți suspecte doar sub limitele de control al conformității”, potrivit avertizorului.
Întrebat cât de gravă a fost greşeala băncii, investigatorul financiar internațional, L Burke Files, a spus: “Pe o scară de la 1 la 10 – a fost un 11. Activitatea din cont indica operaţiuni de spălarea banilor – multe tranzacții mari și toate acestea au fost făcute într-o zi sau două – banii nu au rămas”.
Numai după ce transferurile au fost efectuate, sucursala a lansat o investigație internă care a dezvăluit cine erau proprietarii companiei. Raportul spune că proprietarii, ascunși în spatele firmelor offshore din Insulele Marshall și Seychelles, “au fost implicați în mai multe bănci rusești care au fost închise în ultimii ani”.
Una dintre băncile menționate era Promsberbank, cu sediul în apropiere de Moscova, care și-a pierdut licența în 2015, în același an în care Lantana a fost dizolvată.
Promsberbank s-a prăbușit apoi în 2016, după ce s-a constatat că aproximativ trei miliarde de ruble au dispărut din conturile sale.
Unul din membrii consiliului de conducere al Promsberbank a fost vărul lui Vladimir Putin, Igor Putin, de asemenea membru al consiliului de administrație al
Russian Land Bank, RZB, care a fost implicată în schema de spălare a banilor rusești.
Printre acționarii Promsberbank au fost Alexei Kulikov, care a fost arestat în 2016 pentru “fraudă pe scară largă” și Alexander Grigoriev, un bancher cu legături FSB și unul din artizanii schemei de spălare a banilor. A fost arestat pentru spălarea banilor în 2015.