Update articol:

David Lipton: FMI trebuie să se adapteze la schimbările rapide din domeniul tehnologiei financiare

Fondul Monetar Internaţional trebuie să continue să se adapteze la creşterea puterilor economice, cum ar fi China, şi la schimbările rapide din domeniul tehnologiei financiare (fintech) pentru a-şi păstra relevanţa în următorii 75 de ani, a afirmat luni David Lipton, directorul general interimar al FMI, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

FMI, dominat încă de la înfiinţare de SUA şi statele puternic industrializate din Europa, are datoria de a reflecta la creşterea puterii pieţelor emergente, a spus David Lipton, într-un discurs rostit la o conferinţă organizată la Paris cu prilejul aniversării a 75 de ani de la acordurile de la Bretton Woods. În 1944, la Bretton Woods au fost înfiinţate atât Banca Mondială, cât şi Fondul Monetar Internaţional.

„Centrele importante ale activităţii economice se vor modifica în următoarele decenii. Noile centre financiare îşi vor spori importanţa. Ar putea apărea chiar noi rezerve valutare”, a explicat oficialul FMI.

Iniţial, discursul trebuia susţinut de Christine Lagarde, care luna aceasta a fost nominalizată la preşedinţia Băncii Centrale Europene (BCE). Board-ul executiv al FMI anunţase că David Lipton, prim-adjunctul directorului general al Fondului Monetar Internaţional, va prelua interimar conducerea instituţiei financiare.

Lipton a subliniat că tranziţia realizată de Christine Lagarde la BCE este o altă provocare la care FMI se poate adapta rapid.

FMI trebuie să facă schimbări pentru a menţine un sistem monetar internaţional stabil şi robust. 

„Comerţul liber, ratele flexibile de schimb şi circulaţia neîngrădită a capitalului sunt ingrediente esenţiale pentru o economie globală prosperă. De aceea, rolul instituţiilor financiare multilaterale – şi în special FMI – va fi mai relevant ca niciodată, dacă va continua să se adapteze”, a declarat oficialul FMI.

Actuala formulă, în care SUA deţin cea mai mare cotă de reprezentare în cadrul FMI, de 16,52% din puterea de vot, urmate de Japonia, cu 6,15%, şi China – a doua economie mondială, cu 6,09%, nu ţine pasul deplin cu realitatea economică, a avertizat oficialul FMI.

Acesta a adăugat: „Trebuie să înfruntăm faptul că formulele noastre nu ţin pasul deplin cu realitatea. Nu ne putem aştepta la progres dacă ţările care câştigă importanţă economică şi sunt pregătite să-şi asume responsabilităţi proporţionale nu vor avea un cuvânt de spus la FMI”.

În urmă cu doi ani, Lagarde a declarat că este posibil ca în următorul deceniu FMI să aibă sediul la Beijing dacă tendinţa de creştere a Chinei şi a altor mari economii emergente continuă şi sunt reflectate în structura de vot a FMI.

De asemenea, Lipton a declarat că FMI se aşteaptă la câştiguri importante de pe urma noilor tehnologii financiare, pentru a spori eficienţa şi transparenţa, în beneficiul persoanelor care în prezent sunt excluse de la sistemul bancar tradiţional. Astfel de tehnologii ar putea „ajuta la reorientarea industriei serviciilor financiare pentru a servi mai bine economia şi pentru a stimula crearea de locuri de muncă. Aceste noi instrumente ar putea face pentru domeniul plăţilor ce a făcut internetul pentru informaţii: să facă tranzacţiile sigure, instant şi aproape gratis”, a apreciat oficialul FMI.

Acesta a scos în evidenţă şi riscurile provocate de monedele digitale, care pot crea oportunităţi pentru activităţi ilicite, pot ameninţa stabilitatea financiară, preluând rolul băncilor centrale”. 

„Prin urmare, autorităţile de reglementare şi FMI trebuie să analizeze cu atenţie noile tehnologii”, a concluzionat directorul general interimar al FMI.

Luna trecută, Facebook a anunţat că intenţionează să introducă o nouă criptomonedă, denumită Libra, în cadrul strategiei sale de a se extinde pe segmentul plăţilor digitale. Facebook precizează că Libra va fi susţinută de active reale, precum depozite bancare şi obligaţiuni guvernamentale, în ideea de a fi mai stabilă decât alte criptomonede cum este bitcoin.

Anunţul Facebook a dat naştere la îngrijorări în rândul politicienilor americani şi a determinat mai mulţi guvernatori ai unor importante bănci centrale din Europa să avertizeze Facebook că trebuie să se aştepte la o mulţime de întrebări din partea autorităţilor de reglementare cu privire la Libra.

Până acum, marile bănci centrale s-au abţinut să reglementeze monedele digitale, deoarece au eşuat anul trecut să ajungă la un acord cu privire la modul în care ar trebui făcut acest lucru şi după ce au concluzionat că monedele digitale sunt prea mici pentru a pune în pericol sistemul financiar.