Update articol:

Deputații discută ratificarea Acordului cu SUA privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă; Specialiștii atrag atenția că România are nevoie noi capacități, iar Reactoarele 3 și 4 ar îndeplini și țintele de mediu

Actualizare Acordul a trecut cu 307 voturi pentru, 2 abțineri. Camera decizională este Senatul.

“Este un pas mare care l-am făcut spre adoptarea, spre ratificarea acestui acord şi spre întărirea parteneriatului strategic între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite. A fost semnat la Bucureşti în decembrie, a fost semnat, de asemenea, un memorandum între Guvernul României şi Banca de Export-Import a SUA pentru o linie de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru proiecte în energie, în domeniul nuclear şi în domeniul gazelor naturale. Este un acord istoric, care sunt convins că va fi ratificat în scurt timp şi de colegii din Senat şi îl vom putea pune în practică în aşa fel încât să putem începe investiţiile la Cernavodă, unităţile 3 şi 4, şi retehnologizarea unităţii 1”, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, în Parlament.

***

Camera Deputaților are, azi, pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernului României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România.

Anul trecut, Secretarul pentru Energie din SUA, Dan Brouillette, și ministrul român al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat un proiect de acord interguvernamental pentru a coopera la extinderea și modernizarea programului de energie nucleară civilă din România. Odată executat formal, acest acord istoric va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA cu o echipă multinațională care construiește unitățile de reactor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă și unitatea de reactorare a reactorului 1.

În ultima vreme, specialiștii au atras atenția că România are nevoie de surse noi de energie pentru a face față consumului.

Dacă România ar trece sută la sută pe energie electrică, ar avea nevoie de o capacitate de patru ori mai mare decât în prezent, potrivit unui studiu, a spus, recent, Dumitru CHISĂLIȚĂ, Președintele Asociației Energia Inteligentă, atrăgând atenția că țara noastră are nevoie stringentă de investiții.

Duminică dimineța, România importa aproximativ 1.000 MW,după oprirea planificată a unităţii 2 de la Cernavodă, potrivit datelor privind starea sistemului energetic naţional, postate în timp real pe site-ul Transelectrica şi analizate de Agerpres.

Reactoarele CNE Cernavodă se opresc alternativ, pentru efectuarea programelor de mentenanță, sunt proiecte complexe planificate cu 24 de luni înaintate, conform comunicatului emis de  Nuclearelectrica.

În contextul în care oprirea unei unități pentru programul normal de mentenanță sau al oricărei alte capacități la nivel național conduce la o creștere a importurilor, cu siguranță este necesară punerea în funcțiune de noi capacități.

Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă sunt o alternativă atât din punct de vedere al creșterii capacităților, cât și din puncrul de vedere al îndeplinirii țintelor de mediu, spune specialiștii.

La nivelul Uniunii Europene, energia nucleară furnizează în prezent aproximativ 50% din energia electrică cu emisii reduse de dioxid de carbon. Previziunile Comisiei Europene apreciază că ponderea nucleară în 2050 rămâne destul de asemănătoare în toate cele opt scenarii avute în vedere, (12-15%). Energia nucleară poate avea un efect invers asupra încălzirii globale, întrucât se estimează că nevoile de energie vor crește.

Se estimează că fără energia nucleară, costurile tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon ar crește cu 1.6 trilioane de dolari.

Specialiștii din domeniu apreciază că industria nucleară poate juca un rol major și în utilizarea energiei termice și electrice pentru producția de hidrogen, care până în prezent provenea major din industria de gaz.

Există deja sisteme integrate cu efect multiplu – un singur reactor cu o capacitate instalată de 1000 MW poate produce mai mult de 200.000 de tone de hidrogen pe an.

În nouă paradigmă europeană și internațională în care tehnologiile pe bază de cărbune sunt în proces de “phase out”, cererea de energie crește ca urmare a electrificării unor noi sectoare precum cel al mobilității și al clădirilor, iar ponderea energiilor regenerabile în mixurile naționale crește ca urmare a scăderii costurilor acestor tehnologii.

O nouă provocare reiese din necesitatea de a compensa caracterul intermitent al regenerabilelor cu surse de producție în bandă cu emisii scăzute. Iar aici energia nucleară poate să joace rolul principal, apreciază unii specialiști.

De asemenea, criza economică generată de pandemia de COVID 19 a scos în evidență noi cerințe pentru sistemele energetice naționale precum și nevoia orientării pe termen lung, pe proiecte sustenabile pentru relansarea economică în UE. Măsurile către care Guvernele se orientează în viitorul apropiat privind investițiile în infrastructură și energie țin cont atât de impactul asupra mediului, cât și de reziliența capacităților de producție în fața unor potențiale crize viitoare.

Exemplele  din Statele Unite (Texas) dar și cele mai apropiate din Europa au demonstrat efectele păguboase ale unor sisteme energetice dezechilibrate.  Sistemele energetice prezente și viitoare au nevoie de capacități de producție în bandă, la costuri rezonabile și cu emisii scăzute de carbon pentru a echilibra producția intermitentă a surselor regenerabile.

Astfel, Unitățile 3 și 4 vor ajuta România să producă mai multă energie nepoluantă, în contextul în care nu mai vorbim demult despre un surplus de energie, ci despre o necesitate de înlocuire a unor capacități din surse convenționale care se apropie de încheierea duratei de viață cu surse fără emisii și de asigurarea consumului intern, potrivit specialiștilor.

Cel mai recent raport cu privire la costurile energiei electrice 2020 emis de Agenția Internațională pentru Energie în colaborare cu NEA OECD arată faptul că noile proiecte nucleare au un cost competitiv comparativ cu celelalte surse cu emisii scăzute de carbon, în special în sistemele energetice cu o pondere crescută a surselor intermitente iar proiectele de extindere a duratei de viață a reactoarelor nucleare existente conduc la obținerea celui mai scăzut cost al electricității nu numai dintre sursele cu emisii reduse de carbon ci dintre toate sursele de energie (în medie 32 USD/MWh, comparativ cu 50 USD/MWh pentru energia eoliană și 56 USD/MWh penru panourile solare montate în parcuri, adică la scală mare). Costul mediu (levelized cost of electricity) pentru a nouă centrală nucleară pornită de la zero este de 69 USD/MWh comparativ cu o centrală pe gaze pe 91 USD/MWh.

Energia nucleară asigura în prezent în România 11.000 locuri de muncă, cifră care ar putea crește până la 20.000 în contextul demarării unor proiecte nucleare noi, și are o cifra cumulată de afaceri anuală de aproximativ 600 milioane Euro.

Conform noii strategii de dezvoltare a Proiectului Unităților 3 și 4, se estimează că Unitatea 3 va fi pusă în funcțiune în 2030 iar Unitatea 4 în 2031, cu efect direct în primul rând în  suplinirea consumului intern, care cunoaște o creștere lentă dar care se va accelera pe măsură ce noi sectoare industriale vor deveni consumatoare de energie și pe măsură ce va crește cererea pentru energie curată, acționând ca un motor de relansare economică, creare de locuri de muncă și păstrare în țară a forței de muncă înalt specializate.

În decembrie 2020, Eximbank USA  a arătat, în cadrul unei vizite în România, că este pregătită să ofere sprijin financiar României pentru investiții în energie.

Kimberly Reed, Președintele Eximbank USA, a precizat că intenţia Exim U.S. este de a sprijini investiţii strategice în România şi de a asigura linii de finanţare de aproximativ 7 miliarde de dolari.

Virgil Popescu, ministrul Energiei, spunea atunci că acest acord ne permite să avem tehnologie și expertiză americană atât pentru Reactoarele 3 și 4, cât și pentru retehnologizarea Unității 1, păstrând tehnologia CANDU 6, în cadrul unui consorțiu mai amplu euro-atlantic, reprezentând țări care fac parte din NATO, și cu sprijin financiar din partea partenerilor implicați.

BVBStiri BVB

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (SNG) (18/06/2021)

Reziliere Contract CTE Iernut

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (18/06/2021)

Convocare AGEA pentru data de 11 august 2021

SIF TRANSILVANIA S.A. (SIF3) (18/06/2021)

Actualizarea politicii de remunerare a actionarilor

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (18/06/2021)

Alocare actiuni SOP2019 - persoane cu responsabilitati de conducere

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (18/06/2021)

Autorizare membru al Consiliului de Administratie