• Interviu cu Doru Mihai Pârvu, coordonatorul departamentului de insolvență Bastucescu – Pârvu Law Firm & Insolvency

Cum apreciați piața insolvențelor din România, comparativ cu anii precedenți? Cum credeți că va fi în următorii ani?

Doru Mihai Pârvu:  Oficiul Național al Registrului Comerțului ne-a oferit în cadrul dezbaterii “Restructurarea – măsură de prevenire a insolvenței”, organizată de Financial Intelligence, informații precise și relevante despre numărul insolvențelor din România, arătând că, în perioada 2019 – primul trimestru al anului 2024, au fost înregistrate 34.087 de proceduri de insolvență, existând o creștere ușoară a numărului de insolvențe în anul 2023, comparabil cu anul 2022.

Din perspectiva practicianului în insolvență am observat un număr din ce în ce mai mare de antreprenori care solicită informații despre mecanismele prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu o atenție din ce în ce mai mare asupra măsurilor de prevenire a insolvenței, cu precădere asupra procedurii concordatului preventiv.

Ce este de remarcat este că societățile încep să apeleze la aceste proceduri de insolvență și de pre-insolvență într-un termen din ce în ce mai scurt după apariția evenimentului care cauzează starea de dificultate sau de insolvență. Este îmbucurător, dar nu suficient pentru a putea fi salvată compania. Ideal este ca societățile să apeleze la serviciile practicienilor în insolvență încă de la apariția stării de dificultate pentru a putea fi oferite rapid soluții de protecție și mecanisme de redresare financiară până nu se ajunge în starea de insolvență.

Este necesară și chiar utilă o anticipare a apariției stării de insolvență, pentru a putea adopta măsuri de protecție într-o stare cât mai incipientă. Sperăm ca în următorii ani antreprenorii să devină mai conștienți și mai atenți la indicii economici care indică starea de dificultate a companiei.

Ce ne puteți spune despre piața de restructurare din România?

Doru Mihai Pârvu: Echipa Bastucescu – Pârvu a depus la sfârșitul anului 2023 primul plan de restructurare a unei societăți aflată sub protecția procedurii concordatului preventiv, planul fiind aprobat de către creditori și omologat de judecătorul sindic în luna februarie 2024.

Schimbările legislative aduse prin intrarea în vigoare a Legii nr 216/2022, cu privire la mecanismul procedurii concordatului preventiv, încep să își dovedească eficiența, astfel că în prezent acest mecanism este un instrument mult mai eficient și mai util pentru societățile aflate în dificultate, față de reglementarea anterioară.
Procedura concordatului preventiv are mult mai multe avantaje comparativ cu procedura insolvenței, astfel încât credem că în viitor vom avea un număr din ce în mai mare de proceduri de concordat preventiv, existând premise ca societățile să se poată redresa mai rapid și mai eficient prin concordat preventiv în comparație cu o reorganizare judiciară în cadrul procedurii de insolvență.

Cum este influențată piața insolvențelor/ restructurării de noile măsuri fiscale?

Doru Mihai Pârvu: Ulterior pandemiei antreprenorii au căpătat aptitudini de adaptare a business-ului la noile condiții economice, aptitudini pe care le folosesc în prezent pentru a depăși și alte obstacole, cum ar fi schimbările legislative defavorabile.

Antreprenorul român a învățat să adopte decizii din ce în ce mai rapide ca urmare a schimbării condițiilor fiscale pentru a menține business-ul într-o marjă de profit.
Cu toate acestea, am observat în anul 2024 un interes din ce în ce mai mare pentru apelarea la procedurile de pre-insolvență și de insolvență de către societățile care activează în domeniul construcțiilor, segment afectat în mare măsură de schimbările fiscale, aspect confirmat inclusiv de statistici.

În primele 4 luni ale anului 2024, echipa Bastucescu – Pârvu a asistat deja 4 societăți din domeniul construcțiilor care au dorit să apeleze la procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, iar una dintre cele 4 societăți este în acest moment pregătită să apeleze la procedura concordatului preventiv, dacă nu va reuși să încaseze creanțele proprii în termenul preconizat.

Care sunt cele mai dese probleme pe care le întâmpină companiile aflate în curs de restructurare?

Doru Mihai Pârvu:  Fiind o procedură foarte puțin uzitată, este important să existe o comunicare corectă cu partenerii contractuali, pentru a înțelege din timp că societățile care apelează la procedura concordatului preventiv nu se află sub incidența „insolvenței”.

Creditorii societății aflată în dificultate de cele mai multe ori nu știu cum să reacționeze când un partener contractual îi notifică în legătură cu deschiderea procedurii concordatului preventiv.

Din această perspectivă putem spune că avem experiență de ambele părți, având situația în care am reprezentat societatea aflată în dificultate, dar am avut și spețe în care am reprezentat creditorii societății aflată în dificultate. În ambele cazuri recomandăm apelarea la serviciile unui profesionist pentru a putea avea discuții aplicate cu privire la mecanismele procedurii concordatului preventiv.

Pentru a putea exista o finalitate favorabilă ambelor părți implicate (creditor și debitor) este important ca măsurile de restructurare și planul de concordat să fie înțeles atât de către debitoare, dar și de către creditori, pentru a putea exprima un vot de aprobare/infirmare a planului de restructurare într-un mod justificat și corect.

Dificultatea procedurii reiese din faptul că există un termen de 2 luni de zile de la deschiderea procedurii concordatului, perioadă în care societatea debitoare împreună cu administratorul concordatar trebuie să finalizeze planul de restructurare, urmând ca apoi să îl negocieze cu creditorii într-o perioadă de alte 2 luni de zile.

Acest lucru implică un efort considerabil din partea administratorului de a înțelege cauza stării de dificultate, de a identifica soluții și de a propune un plan viabil pentru următorii ani. Chiar dacă administratorul concordatar oferă sprijin societății, este important ca și antreprenorii să își înțeleagă rolul lor în companie și să aibă deschiderea pentru a adopta măsuri radicale într-o perioadă extrem de scurtă de timp.

Putem să bifăm și două aspecte care ne-au surprins plăcut, respectiv poziția instituțiilor bancare care au avut deschiderea de a negocia planul de restructurare, dar și poziția ANAF-ului care ne-a oferit un vot pozitiv de aprobare a planului de restructurare.

Câte din firmele aflate în insolvență/restructurare se salvează?

Doru Mihai Pârvu:  Statisticile ne-au arătat că sub 1% din companiile care ajung în insolvență reușesc să se redreseze și să revină în circuitul civil după implementarea unui plan de reorganizare judiciară. Bastucescu – Pârvu administrează companii care se află în procedura reorganizării judiciare și există premise de re-inserție în circuitul civil, pentru cel puțin una dintre aceste companii, cu achitarea integrală a tuturor datoriilor.

Unul din elementele cheie pentru o reorganizare judiciară de succes în procedura insolvenței constă în propunerea planului de reorganizare cât mai repede posibil, chiar sub 1 an de la data deschiderii procedurii insolvenței, termen pe care și legiuitorul l-a stabilit ca o perioadă de recomandare.

Procedura concordatului preventiv obligă companiile care aplică pentru această procedură ca în termen de maxim 4 luni de la deschiderea procedurii concordatului preventiv, să propună planul, să îl negocieze cu creditorii și să obțină aprobarea acestuia de către creditori. În această situație cresc premisele pentru reușita unui plan de restructurare.

Conform informațiilor transmise de Ministerul Justiției la Dezbaterea Financial Intelligence – „Restructurarea măsură de prevenire a insolvenței”, în cursul anului 2023 au fost deschise 64 de proceduri de concordat. Conform aceleiași surse, în perioada 17 iulie 2022 – 31 martie 2024 la Tribunalul Municipiului București au fost înregistrate 22 de cereri de deschidere a procedurii de concordat preventiv, dintre care 9 au fost admise, pentru 8 dintre acestea hotărârea fiind definitivă, iar în cazul a 6 dintre ele a fost omologat planul de restructurare.

Având în vedere că sunt 6 planuri de restructurare admise este greu să avem o statistică relevantă despre procentul de reușită a planului de restructurare, dar putem spune că unul dintre cele 6 planuri de restructurare omologate a fost întocmit de echipa Bastucescu Pârvu, existând șanse reale de reușită în implementarea planului de restructurare.

Ce ne puteți spune despre legislația din domeniu? Cum ar trebui îmbunătățită?

Doru Mihai Pârvu:  Legislația poate fi îmbunătățită în permanență pentru a ține pas cu evoluția tehnologică și realitatea economică.
Atât noi cât și alți practicieni în insolvență ne-am ridicat întrebarea cum ar putea un manager de companie care nu a reușit să gestioneze eficient resursele companiei anterior insolvenței să implementeze cu succes un plan de plan de reorganizare propus de practicianul în insolvență? Întrebarea este valabilă chiar și pentru societățile care nu se află în insolvență dar au apelat la procedura concordatului preventiv.

Experiența practică ne-a arătat că acolo unde s-a dorit schimbarea administratorului au crescut șansele de succes pentru redresarea societății. Alternativ, ar trebui găsite soluții ca în anumite situații, administratorul special al societății în insolvență să aibă obligatoriu și calitatea de practician în insolvență, sau soluții pentru preluarea conducerii temporare a activității societății aflată în procedura concordatului preventiv de către practicianul în insolvență numit.

În prezent, în procedura concordatului preventiv, ulterior omologării planului de restructurare, administratorul concordatar are un rol consultativ și de supraveghere, fără a putea impune obligații administratorului societății, aspect care poate conduce inclusiv la eșuarea planului de restructurare.

În final, în loc de concluzie, dorim să precizăm că oricât de bun ar fi mecanismul concordatului preventiv, dacă antreprenorii nu apelează la acest mecanism de protecție imediat ce sesizează apariția unei stări de dificultate, intervenția practicianului în insolvență s-ar putea dovedi tardivă. Recomandăm antreprenorilor să solicite informații despre aceste proceduri la primul simptom al stării de dificultate, înainte de a acumula datorii semnificative care vor conduce inevitabil la blocarea activității.