Autor: Andrei RĂDULESCU, Membru al Comitetului Bretton Woods (singurul economist din România și țările Europei Centrale și de Est)
Academia de Studii Economice din Republica Moldova (ASEM) a găzduit lansarea biroului din Chișinău a Centrului de Excelență în Comerț Exterior din România, în Sala Senatului pe 19 septembrie anul curent. La conferința de lansare au participat personalități din România și Republica Moldova, inclusiv Ambasadorul României la Chișinău, reprezentați la vârf din cadrul Academiei de Studii Economice din România și Academiei de Studii Economice din Republica Moldova, directorul Centrului de Excelență în Comerț Exterior din România, secretari de stat din ambele țări și specialiști din diverse domenii.
Evenimentul a avut loc într-o perioadă caracterizată prin persistența unui climat dificil în sfera comerțului internațional, dar cu potențial ridicat de dezvoltare pentru fluxurile comerciale bilaterale (România – Republica Moldova).
Economia Republicii Moldova a fost puternic afectată de declanșarea evenimentelor din Ucraina, PIB-ul înregistrând un ritm anual de declin de 4,6% în 2022, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS) de la Chișinău.
După stabilizarea din 2023 (avans anual cu doar 0,7%) activitatea economică din Republica Moldova s-a ameliorat în 2024, PIB-ul crescând pentru al treilea trimestru la rând în trimestrul II, cu un ritm trimestrial de 0,4%.
Din perspectiva dinamicii anuale s-a înregistrat creștere cu rate de 1,9% în trimestrul I, respectiv 2,4% în trimestrul II 2024, ritmuri superioare celor din economia României pentru prima oară în ultimii ani, după cum se poate observa în graficul de mai jos.
Per ansamblu, în semestrul I din 2024 activitatea economică din Republica Moldova a crescut cu o rată anuală de 2,2% (ritm superior celui de 0,7% înregistrat în România), evidențiindu-se majorarea formării brute de capital fix cu o dinamică anuală de 5,9%.
Consumul final al gospodăriilor populației din Republica Moldova (principala componentă a PIB-ului din perspectiva cererii) a urcat cu o rată anuală de doar 2,6%, expresie a comportamentului prudent al populației, în contextul persistenței incertitudinilor la un nivel înalt.
Atrag atenția cu privire la ameliorarea ritmului anual potențial de evoluție pentru activitatea economică din Republica Moldova. Astfel, estimările realizate aplicând metode econometrice standard și utilizând baza de date a Fondului Monetar Internațional (FMI) exprimă poziționarea ritmului anual al PIB potențial pe o traiectorie de accelerare în ultimii ani, în convergență spre nivelul maxim din 2013, anul în care Republica Moldova a semnat Tratatul de Asociere la Uniunea Europeană, aspect evidențiat în graficul următor.
Pe de altă parte, datele Fondului Monetar Internațional (FMI) indică o tendință de scădere a ponderii investițiilor totale în PIB în Republica Moldova pe parcursul ultimilor ani, în convergență cu evoluțiile din economia României.
Astfel, pe parcursul ultimilor ani ponderea investițiilor totale în PIB în ambele economii a fost inferioară nivelului mediu pe plan mondial (peste 27% în 2021 și 2022, respectiv 26,6% în 2023).
Totodată, cele două economii se confruntă cu provocarea istorică din perspectiva competitivității, aspect evidențiat de persistența ponderii deficitului de cont curent în PIB la niveluri ridicate, după cum se poate nota în graficul de mai jos.
În ceea ce privește fluxurile comerciale cu bunuri între România și Republica Moldova se evidențiază tendința de creștere înregistrată după 2013, când R. Moldova a semnat Tratatul de Asociere la Uniunea Europeană.
Astfel, între 2013 și 2023 exporturile de bunuri ale României în Republica Moldova au crescut de aproximativ trei ori, de la 0,7 miliarde EUR la 2,1 miliarde EUR.
Totodată, importurile de bunuri ale României din Republica Moldova s-au majorat într-un ritm similar, de la 0,3 miliarde EUR în 2013, la 1,1 miliarde EUR în 2023, după cum se poate nota în graficul următor.
Prin urmare, România a înregistrat excedent în relațiile comerciale cu bunuri cu Republica Moldova pe parcursul ultimilor ani, iar acest surplus s-a majorat de la 0,39 miliarde EUR în 2013, la 1 miliard EUR în 2023, potrivit datelor Institutului Național de Statistică din România.
În perioada ascensiunii vocii țărilor emergente și în dezvoltare pe plan mondial atrag atenția cu privire la potențialul ridicat de dezvoltare pentru relațiile economice între România și Republica Moldova.
Concretizarea acestui potențial este însă dependentă de intensificarea fluxurilor investiționale, inclusiv pentru dezvoltarea infrastructurii critice, aspect fundamental pentru ameliorarea competitivității internaționale în ambele economii.