• De două ori mai multe piețe emergente se află în sau aproape de criza datoriilor decât în 2014

• Banca Mondială prevede creșterea problemelor legate de serviciul datoriei

• Șocul comercial se adaugă încetinirii creșterii economice

Creșterea incertitudinii comerciale agravează problemele legate de creșterea datoriei și încetinirea creșterii economice cu care se confruntă piețele emergente și țările în curs de dezvoltare, dar reducerea tarifelor ar putea constitui un impuls important, a declarat Indermit Gill, economistul șef al Băncii Mondiale, potrivit Reuters.

Gill a afirmat că economiștii globali își reduc rapid previziunile de creștere pentru economiile avansate și, într-o măsură ceva mai mică, pentru țările în curs de dezvoltare, cel puțin pentru moment, în urma valului de tarife anunțat de președintele SUA, Donald Trump.

Reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, care au avut loc săptămâna aceasta la Washington, au fost dominate de îngrijorările legate de consecințele economice ale tarifelor americane, cele mai mari din ultimul secol, și de măsurile de retorsiune anunțate de China, Uniunea Europeană, Canada și alte țări.

Marți, FMI a redus previziunile economice pentru SUA, China și majoritatea țărilor și a avertizat că intensificarea conflictelor comerciale va încetini și mai mult creșterea economică. FMI prevede o creștere globală de 2,8% pentru 2025, cu jumătate de punct procentual mai puțin decât previziunile din ianuarie.

Banca Mondială nu va publica propriile previziuni semestriale până în iunie, dar Gill a declarat că economiștii din întreaga lume sunt de acord că previziunile privind creșterea economică și comerțul vor fi revizuite în jos. Indicii de incertitudine, care erau deja mult mai ridicați decât în urmă cu un deceniu, au crescut și mai mult după măsurile tarifare luate de Trump pe 2 aprilie.

În comparație cu șocurile anterioare, inclusiv criza financiară globală din 2008-2009 și pandemia de COVID-19, șocul actual este rezultatul politicii guvernamentale, ceea ce înseamnă că ar putea fi inversat, a declarat Gill într-un interviu acordat joi agenției Reuters.

El a afirmat că actuala criză va afecta și mai mult creșterea economiilor emergente, după scăderi constante de la niveluri de aproximativ 6% în urmă cu două decenii, comerțul mondial fiind estimat să crească cu doar 1,5%, mult sub creșterea de 8% înregistrată în anii 2000.

„Deci, este o încetinire bruscă, care se adaugă unei situații care nu era deja foarte bună„, a spus el, menționând că fluxurile de portofoliu către piețele emergente și investițiile străine directe (ISD) sunt, de asemenea, în scădere, la fel ca în timpul crizelor anterioare.

„ISD reprezentau 5% din PIB în piețele emergente în perioadele bune. Acum, ele reprezintă de fapt 1%, astfel încât atât fluxurile de portofoliu, cât și fluxurile ISD sunt în scădere în ansamblu”, a spus el.

Nivelul ridicat al datoriei înseamnă că jumătate din cele aproximativ 150 de țări în curs de dezvoltare și piețe emergente sunt incapabile să își achite datoriile sau riscă să ajungă în această situație, a afirmat Gill.

Plățile nete de dobânzi ca procent din produsul intern brut – o măsură a cheltuielilor țărilor pentru serviciul datoriei – se situează în prezent la 12% pentru piețele emergente, comparativ cu 7% în 2014, revenind la nivelurile înregistrate ultima dată în anii 1990. Ratele sunt și mai mari pentru țările sărace, unde costurile serviciului datoriei consumă în prezent 20% din PIB, comparativ cu 10% în urmă cu un deceniu, a spus el.
Asta înseamnă că țările cheltuiesc mai puțin pentru educație, sănătate și alte programe care ar putea stimula dezvoltarea, a spus el.

Ratele dobânzilor vor rămâne ridicate, având în vedere creșterea inflației, ceea ce înseamnă că datoria țărilor ar putea crește și mai mult dacă ar trebui să refinanțeze datoria existentă, a spus Gill.

El a spus că sfatul său pentru țările în curs de dezvoltare este să negocieze rapid și urgent acorduri cu SUA pentru a-și reduce propriile tarife și a evita tarifele ridicate ale SUA, precum și să extindă tarifele mai mici și la alte țări.
Acest demers are sens în prezent, având în vedere că presiunea exercitată de SUA ar putea reduce rezistența internă. Modelele Băncii Mondiale arată că astfel de măsuri ar putea stimula creșterea economică în mod substanțial, a afirmat Gill.