Update articol:

Eugen Rădulescu: Legea dării în plată a susținut un comportament oportunist și nu a adus beneficii debitorilor care înregistrau dificultăți la plata ratelor

Legea dării în plată a susținut un comportament oportunist și nu a adus beneficii debitorilor care înregistrau dificultăți la plata ratelor, a susținut  Eugen Rădulescu
Director, Direcția stabilitate financiară BNR, sâmbătă la Sinaia, la un seminar organizat de Consiliul Concurenței. El a precizat că opiniile prezentate îi aparțin în întregime şi nu implică sau angajează în vreun fel Banca Națională a României.

El a prezentat un Studiu de caz privind efectele induse de adoptarea legii privind darea în plată înainte de modificarea radicală impusă de CCR.

“Rezultatele lucrării arată că impactul cel mai semnificativ al legii privind darea în plată a fost înregistrat la nivelul:

  • debitorilor cu împrumuturi denominate în euro
  • debitorilor cu venituri ridicate
  • debitorilor cu valori reduse ale gradului de îndatorare (DSTI)
  • debitorilor cu valori mari ale sumelor împrumutate
  • debitorilor cu o pondere ridicată a creditului în valoarea garanției (LTV) “, a spus Eugen Rădulescu.

Acesta menționase că riscul privind cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar afectează capacitatea de intermediere a instituțiilor de credit, dar și poziția financiară a acestora.

El a dat următoarele  exemple recente:

  •  legea nr. 77/2016 privind darea în plată – amendată substanțial de Curtea Constituțională
  •  OUG 114/2018, introducerea taxei asupra activelor bancare
  •  impunerea unor plafoane maxime ale ratelor de dobândă
  •  limitarea sumei pe care o poate percepe cesionarul de la debitorul care are calitatea de consumator la dublul sumei plătite de cesionar cedentului
  •  eliminarea titlului executoriu al contractelor de credit.

Potrivit lui Eugen Rădulescu,  inițiativele legislative care au implicații asupra sectorului bancar trebuie însoțite de un studiu de impact, care să surprindă implicațiile asupra economiei reale și sistemului financiar.

Niciuna din inițiativele menționate nu a fost precedată de un studiu de impact, subliniaza Radulescu.

Inițiativele legislative trebuie să fie în linie cu ceea ce autoritățile  s-au angajat să implementeze prin Planul național de adoptare a monedei euro, respectiv evitarea măsurilor care ar conduce la o evoluţie nesustenabilă a sectorului bancar, mai sustine Radulescu.