Planificatorii din domeniul apărării care colaborează cu NATO se tem că, în cazul izbucnirii unui război cu Rusia, Europa nu ar putea face faţă în prezent unui război de uzură prelungit, din cauza lipsei de pregătire pentru război a populaţiei, s-a afirmat săptămâna aceasta în cadrul unei conferinţe privind viitorul coordonării militare europene.
Pesimismul reflectă îngrijorarea că Rusia ar putea câştiga un aşa-numit război hibrid cu Europa, slăbind opţiunile de care dispun planificatorii militari ai NATO în cazul unui conflict militar, potrivit The Guardian, citat de News.ro.
Creşterea sprijinului acordat forţelor populiste din principalele state militare ale Europei pune, de asemenea, în pericol propunerile privind formarea unui grup de cinci ţări europene, printre care şi Regatul Unit, care să preia un nou rol de coordonare, în contextul în care SUA se pregătesc să-şi reducă angajamentele faţă de apărarea convenţională a Europei.
Reprezentanţii ministerului Apărării, care au luat cuvântul în cadrul unui forum organizat de Conferinţa de Securitate de la München (MSC), cea mai importantă fundaţie din domeniul securităţii, au afirmat că publicul european s-ar putea să nu fie dispus să accepte un război de lungă durată, ceea ce impune NATO să-şi concentreze planurile asupra unui conflict relativ scurt.
Un membru recent al cabinetului britanic a recunoscut că Occidentul s-a descurcat „dezastruos” în a-şi informa publicul cu privire la amploarea conflictului hibrid cu Rusia. Un alt diplomat britanic a afirmat că prim-miniştrii britanici care s-au succedat la putere nu au făcut nimic pentru a explica amploarea ameninţării.
Aceştia au afirmat că acest lucru i-a lăsat pe miniştri în faţa unei sarcini deloc de invidiat: aceea de a convinge alegătorii nepregătiţi să reducă cheltuielile sociale pentru a finanţa apărarea. „Nivelul dezbaterii a fost la nivelul unei grădiniţe”, a recunoscut diplomatul britanic.
Criticile din mediul privat au fost alimentate de incapacitatea guvernului britanic de a include, în cadrul revizuirii strategice a apărării din 2025, un apel la lansarea unui dialog naţional privind amploarea ameninţării la adresa securităţii cu care se confruntă Europa şi la consolidarea rezilienţei naţionale.
Un al doilea diplomat a afirmat că prăbuşirea liniei de demarcaţie din timpul Războiului Rece cu Rusia a permis Moscovei să exploateze fără restricţii temerile opiniei publice europene, atât din stânga, cât şi din dreapta. Aceste remarci dezvăluie o îngrijorare mai amplă în rândul politicienilor europeni de rang înalt, care se tem că ar putea pierde aşa-numitul „război hibrid” cu Rusia, iar acest lucru s-ar putea reflecta în ascensiunea mişcărilor populiste de dreapta de anul viitor din Polonia, Franţa şi Italia.
Majoritatea partidelor populiste, inclusiv partidul german Alternative für Deutschland (AfD), manifestă simpatie faţă de Rusia şi doresc încetarea conflictului din Ucraina.
Discuţia din cadrul MSC – desfăşurată conform unor reguli care interzic identificarea vorbitorului – a căpătat un caracter şi mai urgent după ce, săptămâna aceasta, guvernul german a acuzat Rusia de o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, care a avut loc luna trecută.
Unul dintre suspecţii implicaţi în atacul din 4 august, în care a explodat o dronă, a fost identificat ca fiind un cetăţean din Belarus cu paşaport rus, care se pare că a intrat în Europa cu o viză turistică italiană.
MSC, o fundaţie independentă, dar influentă, promovează ideea unei colaborări mult mai strânse între cele cinci principale puteri militare europene: aceasta reprezintă o modalitate de a aduce Regatul Unit, care nu mai face parte din UE, în centrul planificării apărării europene.
În următoarele câteva luni sunt aşteptate decizii la Washington privind desfăşurarea trupelor sale, decizii care ar putea, în practică, să lase Europa să se ocupe singură de propria apărare convenţională. Însă amploarea războiului hibrid şi impactul potenţial al alegerilor de anul viitor, precum şi ascensiunea partidului AfD în Germania, asupra planurilor de consolidare a coordonării apărării europene au fost descrise în cadrul conferinţei drept „elefantul din cameră”.
Una dintre propuneri este ca UE să publice o declaraţie comună privind ameninţarea rusă, pe care forţele populiste ar fi nevoite să o accepte sau să o respingă.
Grupul E5 al miniştrilor europeni ai Apărării se reuneşte deja în mod regulat, dar se află încă în fazele incipiente ale procesului de ajungere la un acord privind modul de achiziţionare în comun a unor capacităţi precum apărarea aeriană şi antirachetă integrată, loviturile de precizie la distanţă mare şi sistemele spaţiale de avertizare timpurie, toate acestea fiind furnizate în prezent în mare parte de SUA.
| Știri BVB