Update articol:
Cea de-a XLI-a Aniversare a victoriei Revoluției islamice din Iran și relațiile Republicii Islamice Iran cu România

Excelenţa Sa, Morteza Aboutalebi, ambasadorul Iranului în România: Punctul forte al relațiilor dintre România şi Iran stă în consolidarea cooperării economice

România, în domeniul agriculturii, industriei, echipamentelor industriale din sectorul petrolului și gazelor din amonte și din aval, în construcția platformelor de foraj etc, poate avea o bună cooperare cu Republica Islamică Iran, putând beneficia de capabilitățile Iranului din domeniile produselor petrochimice și minerale, petrolului și gazelor, și produselor agricole.

 

Revoluția glorioasă a națiunii iraniene, considerată cea mai mare și cea mai populară revoluție din lume, este singura revoluție care și-a susținut idealurile sale mândre și și-a păstrat demnitatea și retorica sloganurilor de-a lungul anilor.

Republica Islamică Iran, în ciuda tuturor problemelor și obstacolelor cauzate de impunerea de sancțiuni, înaintează cu pași mai mari și mai constanți pe calea creșterii și construcției economiei și societății iraniene. În acest sens, putem menționa miile de companii bazate pe cunoaștere, miile de proiecte de infrastructură necesare țării în domeniile ingineriei civile, transporturilor, industriei, energiei electrice, mineritului, sănătății, agriculturii și apei etc., milioanele de absolvenți de universități sau studenți încă angajați în procesul academic, zecile de proiecte mari, cum ar fi ciclurile de combustibil nuclear, celulele stem, nanotehnologia, biotehnologia etc., prestigiul tangibil din diverse discipline inginerești, inclusiv industria de apărare, precum și strălucitoarele reușite din câmpuri importante și sensibile ale medicinei. Rezultatul acestor realizări se reflectă în faptul că economia iraniană este pe locul 18 în lume.

Orientul Mijlociu a fost afectat în ultimii ani de extremism și violență. Una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă periferia regiunii noastre sunt concepțiile greșite care au afectat profund și afectează în continuare ecuațiile acestei regiuni. Republica Islamică Iran a subliniat, în mod repetat, că această depreciere cognitivă, precum și concepțiile greșite rezultate din aceasta, se numără printre cauzele cronice ale crizei actuale din regiune.

Actul terorist al asasinării Generalului martir Qassem Soleimani, marele erou național al Iranului și liderul luptei împotriva grupărilor teroriste din regiune, care a participat efectiv la lupta și înfrângerea grupării teroriste ISIS din Irak și Siria, a fost înfăptuit în contradicție clară cu toate legile, normele și standardele recunoscute și consolidate la nivel internațional, inclusiv cu principiile Cartei Națiunilor Unite. Acest act criminal intră sub incidența articolului 51 din Carta ONU, iar Republica Islamică Iran avea dreptul să întreprindă acțiuni de represalii în conformitate cu principiile și normele internaționale.

Republica Islamică Iran, în ciuda retragerii ilegale a Statelor Unite din JCPOA, a încercat să-și păstreze deschise ferestrele de implicare și diplomație. În situația actuală, continuarea implementării unilaterale a JCPOA numai de către Republica Islamică Iran nu este justificată. Răbdarea strategică a Iranului a luat sfârșit și, tocmai în baza dispozițiilor JCPOA, o parte dintre obligațiile sale sunt, în mod complet legal, suspendate. Aceasta nu înseamnă că ne-am retras din JCPOA sau că JCPOA s-a încheiat, ci înseamnă că am ajuns la un echilibru rezonabil în cadrul JCPOA. Prin urmare, prin asigurarea și satisfacerea intereselor economice ale Iranului cu angajamentul Uniunii Europene față de obligațiile sale, Iranul va respecta, de asemenea, angajamentele acordului JCPOA. Singurul mod în care Uniunea Europeană poate menține JCPOA este să înceteze să ia o poziție aparentă și să înceapă să-și îndeplinească obligațiile.

În sensibilele condiții actuale din lume și în special din regiunea Asiei de Vest, reinterpretarea evoluțiilor din cadrul relațiilor dintre Republica Islamică Iran și România este o un bun prilej pentru responsabilii sectoarelor public și privat din cele două țări să poată să regândească și să creeze sinergii pentru a explora diverse domenii și dimensiuni ale cooperării bilaterale, dar și să alcătuiască foaia de parcurs pentru consolidarea și dezvoltarea relațiilor și a etapelor operaționale în acest domeniu.

Politica externă a Republicii Islamice Iran față de alte țări, în special față de România, este bazată pe cooperare, pe crearea de sinergii și căutarea unor modalități de atingere a intereselor comune, a beneficiilor reciproce, într-un cuvânt o politică de tipul câștig-câștig. Relațiile dintre Republica Islamică Iran și România s-au dezvoltat pe un fundal de prietenie și încredere. Cei 115 ani de relații diplomatice și de prietenie, lipsite de tensiuni, între cele două țări sunt unice, în felul lor. Începutul relațiilor politice între cele două țări datează din anul 1905, odată cu deschiderea Ambasadei Iranului la București și sosirea primului ambasador al Iranului în România.

Republica Islamică Iran și România, din punct de vedere istoric și tradițional, s-au bucurat întotdeauna de relații destul de bune, în special în domeniile economic și comercial. După izbucnirea Revoluția islamice din Iran, relațiile dintre cele două țări au continuat și s-au extins, și până la sfârșitul anilor 90 cooperarea politică și economică dintre Iran și România a cunoscut un progres semnificativ, astfel încât volumul schimburilor comerciale dintre cele două țări la acea vreme ajunsese și la 1,5 miliarde de dolari. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, relațiile dintre cele două țări au fost la rândul lor influențate de suișurile și coborâșurile relațiilor Iranului cu Europa. Nivelul cel mai scăzut al relațiilor dintre Iran și România a fost atins în timpul sancțiunilor nedrepte împotriva Iranului, când politicile României, subordonate politicilor Uniunii Europene față de programul nuclear pașnic al Republicii Islamice Iran, fapt ce a creat o reală diminuare a relațiilor bilaterale.

Acum, în perioada de după JCPOA, au fost înlăturate multe dintre obstacole, cele două țări fiind din nou martorele creșterii și progresului semnificativ în ceea ce privește dezvoltarea relațiilor. În ultimii ani, relațiile bilaterale ale Republicii Islamice Iran cu România în domeniile politic și economic au cunoscut o evoluție pozitivă și constructivă, iar cele două țări au pus accent pe promovarea relațiilor și respectului reciproc, înaintând cu pași mari spre dezvoltarea relațiilor. Dintre cele mai importante evoluții din cadrul relațiilor politice bilaterale din această perioadă se pot menționa vizitele ministrului și secretarilor de stat din Ministerul Afacerilor Externe, precum și a Directorilor Afacerilor Consulare ale celor două țări la Teheran, respectiv la București, vizita Președintelui român al Grupului parlamentar de prietenie la Teheran, întâlnirea miniștrilor de Externe ale celor două țări în marja Adunării Generale a ONU, vizita miniștrilor români ai Agriculturii și Mediului și Pădurilor la Teheran, organizarea în anul 2016 la București a întâlnirii preliminare celei de-a XVI-a Comisii economice mixte, vizitele Președinților Camerelor de comerț ale celor două țări la București și respectiv la Teheran, precum și semnarea a cinci documente de cooperare (1- Memorandumul de înțelegere privind consultările politice; 2- Memorandumul de înțelegere privind scutirea de vize pentru posesorii de pașapoarte de serviciu; 3- Memorandumul de înțelegere privind cooperarea în domeniul mediului înconjurător; 4- semnarea Memorandumului de înțelegere privind programul de schimburi culturale; 5- Memorandumul de înțelegere privind colaborarea în domeniul sportului între Federațiile de fotbal ale celor două țări).

Chiar dacă, cu fiecare zi care trece, cele două țări mai fac câte un pas pe calea dezvoltării relațiilor, Iranul este însă ferm convins că de ambele părți mai sunt încă neexploatate multe capacități și un important potențial. România, datorită poziției sale specifice geografice și de tranzit, deține o importanță deosebită în ceea ce privește accesul Iranului la Europa. Pe lângă aceasta, faptul că România este membră a Uniunii Europene și că toate capabilitățile acestei țări se regăsesc la nivel european, sporește importanța României pentru Iran.

La o revizuire a calității și cantității relațiilor bilaterale, punctul forte al relațiilor celor două țări stă în consolidarea cooperării economice. România, în domeniul agriculturii, industriei, echipamentelor industriale din sectorul petrolului și gazelor din amonte și din aval, în construcția platformelor de foraj, etc, poate avea o bună cooperare cu Republica Islamică Iran, putând beneficia de capabilitățile Iranului din domeniile produselor petrochimice și minerale, petrolului și gazelor, și produselor agricole. De asemenea, poziția Iranului în Orientul Mijlociu, la Golful Persic și Marea Caspică pe de o parte, și poziția României în regiunea Balcanilor, la Marea Neagră, la Dunăre și la Portul Constanța pe de altă parte, oferă ambelor țări bune oportunități de cooperare. De asemenea, interesul României de a participa la coridorul Golful Persic-Marea Neagră, este un exemplu important al cooperării regionale dintre cele două țări. Din păcate, în ciuda deosebitului potențial de dezvoltare a relațiilor bilaterale comerciale și economice în domenii precum energie, energie electrică, transporturi, afaceri bancare și investiții, agricultură, turism, tranzitul mărfurilor, căi feroviare, porturi și navigație, din diferite motive, există încă multe probleme în ceea ce privește utilizarea acestor capabilități; rezolvarea problemelor necesită un proces serios de cunoaștere a cauzelor și de asemenea necesită voința de a găsi o soluție și de a o aplica. În acest sens, se pare că organizarea celei de-a XVI-a Comisii economice mixte, după o pauză de 15 ani, ar putea fi organizată in viitorul apropiat, în cursul anului 2020 la București; acest lucru confirmă determinarea părților de a-și dezvolta relațiile comerciale și economice. Semnarea memorandumurilor de înțelegere în cadrul acestei Comisii are un rol important și proeminent în dezvoltarea relațiilor. Înțelegerea intereselor comune este un aspect important pentru Iran și România, înțelegere care, bineînțeles, există, dar, pentru punerea în practică a acesteia, trebuie făcuți pași mai mari. Iran și România pot și trebuie să fie mai determinate să colaboreze pentru a compensa stagnarea relațiilor din anii trecuți. Republica Islamică Iran întâmpină investițiile României în Iran, și este convinsă de faptul că investițiile realizate în Iran pot aduce beneficii multiple României. Poate ar fi util să se știe că, având în vedere această realitate conform căreia Iranul, dat fiind avantajul oferit de potențialul economic, se bucură de condiții privilegiate în regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, printre care putem numi următoarele:

Indicatori precum: suprafața țării de 1.648.195 km pătrați; o piață de dimensiunea a 80 milioane de locuitori, care constituie cea de-a doua cea mai mare populație din Orientul Mijlociu, fiind alcătuită în principal din tineri cu studii superioare; resursele de energie și minerale; toate acestea sunt doar o parte a atractivității economice a Iranului. Pe lângă resurse și potențial, Iranul este plasat, din punct de vedere geografic, într-una dintre cele mai sensibile zone geoeconomice ale lumii. Accesul la cincisprezece țări vecine, cu o populație matură de patru sute de milioane de oameni, face ca Iranul să se situeze într-o poziție cu totul specială în această regiune, din punct de vedere comercial. În ceea ce privește resursele naturale la nivel mondial, Iranul este pe locul al treilea pentru zăcăminte recunoscute de petrol, și pe locul al doilea pentru zăcăminte de gaze naturale. De asemenea, Iranul este pe primul loc în lume pentru zăcămintele de zinc, pe locul al doilea pentru cupru, pe locul al nouălea pentru minerale feroase, pe locul al zecelea pentru uraniu și pe locul al unsprezecelea pentru zăcămintele de plumb. Altfel spus, Iranul. care deține 1% din populația lumii, are la dispoziție mai mult de 7% din resursele minerale ale lumii. De asemenea, în domeniul producției de produse industriale de bază precum ciment și oțel, Iranul deține o poziție bună la nivel de clasament mondial. Republica Islamică Iran, pe lângă capacitățile deținute în domeniul petrolului și gazelor precum și a facilităților de conexiune și transport, posedă capabilități și în domeniile științific, industrial și aerospațial, în nanotehnologie, medicină, energie, construcția de baraje și de centrale electrice, și în industria agricolă.

Republica Islamică Iran și România întrețin bune legături culturale, dată fiind buna cunoaștere a culturii autentice iraniene de către poporul român, precum și infleunțele pozitive ale istoriei și civilizației iraniene, care a râmas în memoria regiunii balcanice de-a lungul secolelor. Din acest punct de vedere, există o oportunitate adecvată de revitalizare a unui parteneriat bun și viabil în toate domeniile. În acest sens, se pot menționa: semnarea, în anul 2014 la Teheran, a Memorandumului de înțelegere pentru programul de schimburi culturale; organizarea mai multor simpozioane privind dialogul dintre Islam și creștinism atât la Teheran cât și la București; organizarea, la București, a șase conferințe internaționale privind combaterea terorismului, a violenței și a extremismului; organizarea de numeroase expoziții de fotografie și pictură la București; traducerea în limba română a unor opere literare aparținând unor cunoscuți autori ai literaturii persane precum Ferdowsi, Saadi, Hafez și Khayyam; inaugurarea bustului înțeleptului Omar Khayyam în Parcul Kiseleff din București și a bustului lui Avicenna în curtea Universității de Medicină din București; existența catedrei de limbă și literatură persană în cadrul Universității București, cu o vechime de peste 40 de ani; toate acestea constituie baza afinității culturale dintre Iran și România. La o privire generală, se poate recunoaște faptul că cele două mari popoare iranian și român au jucat și joacă un rol deosebit în conectarea civilizațiilor antice, și în construirea noilor civilizații în viitoarele relații internaționale. Legăturile dintre cele două popoare pot fi modelatoarele coexistenței, convergenței și solidarității mondiale pentru promovarea păcii, securității și stabilității între toate popoarele lumii, de la Nord la Sud, și din Orient până în Occident.