Aproximativ 3.550 de firme noi ar fi necesare pentru acoperirea integrală a deficitului comercial al României, în timp ce 950 de firme ar putea contribui la reducerea acestuia cu 25%, potrivit unei analize prezentate luni de Florin Jianu, preşedintele IMM România, la un eveniment de specialitate, potrivit Agerpres.
“Vestea bună e că 30 de miliarde de euro din deficit poate fi atacat de firme noi. Dacă vrem să rezolvăm numai 25% din deficit, ne trebuie 950 de firme. Dacă vrem să rezolvăm 100% din deficit, ne trebuie aproximativ 3.550 de firme. Avem foarte multe firme care sunt în zona de micro-întreprinderi care, cu o investiţie de până la un milion de euro, pot să recupereze foarte, foarte mult din acest deficit şi avem aici câteva exemple foarte clare. Noi avem peste 100 de poziţii de înlocuire a importurilor, dar unele dintre ele sunt foarte simplu de înlocuit. De exemplu, structurile metalice, ateliere de confecţii metalice, ateliere de producţie de materiale ortopedice, mici sere, livezi, laboratoare de cosmetice”, a afirmat Florin Jianu, la evenimentul Banking Forum by Financial Intelligence.
Acesta a subliniat necesitatea orientării fondurilor europene către investiţii care pot contribui la reducerea deficitului comercial.
“Dacă orientăm fondurile europene către aceste tipuri de finanţări şi nu lăsăm orice tip de finanţare, cum s-a întâmplat în ultimele trei exerciţii financiare ale României, în care s-a finanţat de toate pentru toţi şi, la sfârşit, deficitul a continuat să se adâncească, putem contribui la micşorarea acestuia. Mă refer aici cu precădere la programele operaţionale regionale şi, bineînţeles, la băncile care vin alături de aceste tipuri de finanţări, ţinând cont de structura regională, de specificul regional, dar şi de nevoile noastre şi de acest deficit. Sigur, sunt câteva sectoare care sunt abordabile de firme mari, care ar trebui să devină proiecte strategice ale României, în care companiile mici şi mijlocii nu pot intra, cum e sectorul energetic”, a adăugat el.
Potrivit acestuia, patru categorii de produse concentrează cea mai mare parte a deficitului comercial.
“Vedeţi deficitul analizat pe ultimii şase ani, care a crescut constant de la 18,4 până spre 32,7 miliarde de euro, cu un maximum de 34,1 miliarde de euro în 2022. Atenţie, doar patru secţiuni din toate secţiunile economice analizate de noi adună 30 de miliarde de euro din deficit, deci reprezintă majoritatea deficitului comercial. Ne referim la produsele chimice şi farma, la maşini şi echipamente electrice, la metale comune şi la produse minerale, aici fiind vorba de energie. Avem şi trei categorii care sunt pe plus şi aici vorbim de lemn şi articole din lemn, de produse vegetale şi de mijloace de transport”, a explicat Jianu.
El a atras atenţia şi asupra structurii schimburilor comerciale.
“Poziţiile care au cel mai mare deficit comercial în România de-a lungul anilor sunt: ţiţeiul, medicamentele, circuitele integrate, vaccinurile, telefoanele, calculatoarele etc. Din păcate, exportăm materie primă şi importăm produse procesate”, a susţinut acesta.
Jianu a enumerat şi câteva dintre sectoarele prioritare pentru reducerea deficitului comercial. “Mă refer la procesarea cerealelor, la prelucrările metalice, la ambalaje, lactate sau produse farmaceutice generice”, a menţionat preşedintele IMM România.
| Știri BVB