Cu cât tehnologia avansează, cu atât metodele de fraudare a investitorilor sunt mai sofisticate. Tot mai mulți oameni cad în capcanele întinse de infractori, în special în mediul online, de unde investitorii își iau cele mai multe informații.
În condițiile în care dezinformarea a fost identificată de experți ca cel mai mare risc la nivel global în următorii doi ani, iar 43% dintre români consideră că sursele cele mai expuse la dezinformări și propagarea de știri false sunt rețelele sociale, pericolele pot fi, totuși, reduse, prin aplicarea unei serii de bune practici puțin costisitoare, chiar gratuite, și ușor de aplicat. Verificarea datelor și selecția atentă a surselor de informare reprezintă pași esențiali în eviatarea fraudelor în investiții.
Potrivit FBI, termenul fraudă cu valori mobiliare acoperă o gamă largă de activități ilegale, toate acestea implicând înșelarea investitorilor sau manipularea piețelor financiare.
FBI prezintă câteva tipuri comune de fraude:
- Promisiuni de investiții cu randament ridicat
– promisiuni de rate ridicate de rentabilitate, cu risc redus sau deloc.
-Poate implica diverse forme de investiții (de exemplu, valori mobiliare, mărfuri, imobiliare, metale prețioase etc.)
– Oportunități de investiții „Prea frumoase pentru a fi adevărate”.
– Făptuitorii pot contacta victimele prin telefon, e-mail sau în persoană.
– Ofertele sunt în general nesolicitate.
- Scheme Ponzi și piramidale
-Sunt folosiți banii colectați de la noile victime pentru a plăti ratele ridicate de rentabilitate promise investitorilor anteriori.
-Plățile dau impresia unei întreprinderi legitime
-În realitate, investitorii sunt singura sursă de finanțare.
- Advance Fee Schemes
-Victimele avansează sume de bani relativ mici în speranța de a obține câștiguri mult mai mari.
-Câștigurile nu se materializează niciodată, deoarece nu există o investiție de bază legitimă.
-Pentru a participa la o anumită oportunitate de investiție, victimele trebuie să trimită mai întâi fonduri pentru a acoperi „taxele” sau „taxele de procesare”
-După ce victimele trimit „taxele”, făptuitorii își însușesc fondurile și nu asigură niciodată investiția.
Iată câteva exemple cunoscute de fraude, atât la nivel internațional, cât și pe piața din România.
- Bernie Madoff
Fostul manager de investitii din New York, Bernie Madoff, a condus o schemă masivă Ponzi care promitea investitorilor profituri atrăgătoare.
El a murit în închisoare în aprilie 2021, la vârsta de 82 de ani.
Madoff, fost președinte al Nasdaq, cu legături strânse cu autoritățile de reglementare financiare guvernamentale, era deja o legendă pe Wall Street în anii 1980 și 1990.
El a fost asistat de managerii companiei și personalul din back-office. Madoff și echipa lui inventau tranzacții cu acțiuni și fabricau conturi de brokeraj și furau banii pentru investiții. În 2008, în apogeul Marii Recesiuni, norocul lui Madoff s-a terminat, iar o investigație a dezvăluit că firma sa a furat peste 19 miliarde de dolari de la 40.000 de investitori.
Madoff a fost arestat și acuzat de 11 capete de acuzare de fraudă și a fost găsit vinovat și condamnat la 150 de ani de închisoare în iunie 2009.
· Wirecard
Instutuțiile media au numit Wirecard cel mai mare caz de fraudă corporativă din istoria Germaniei.
La inceputul anului 2020 s-a descoperit oficial frauda de la procesatorul german de plati Wirecard, o companie din indicele DAX.
Compania a dezvăluit că aproximativ 1,9 miliarde de euro (2,1 miliarde de dolari) în numerar au dispărut din contabilitate.
Au inceput anchetele, compania si-a cerut falimentul, a intervenit procuratura.
In ianuarie 2019, Financial Times a publicat un articol despre presupusa folosire a contractelor falsificate și antedatate la biroul din Singapore pentru a umfla veniturile.
Un articol separat din FT din octombrie a arătat că personalul echipei financiare a Wirecard părea să conspire pentru a umfla în mod fraudulos vânzările și profiturile la filialele din Dubai și Dublin şi că ar putea induce în eroare auditorul EY.
Compania a negat în repetate rânduri acuzațiile FT. chiar a dat în judecată ziarul pentru articolele publicate, acuzându-l de conspiraţie cu anumiţi investitori din piaţă care mizează pe scăderea acțiunilor.
La rândul său, FT a respins acele acuzații, iar o anchetă externă și independentă de anul trecut a firmei de avocatură RPC asupra articolelor FT despre Wirecard nu a găsit nicio dovadă de conspiraţie cu participanții la piață.
Prabusirea WireCard la inceput de 2020 a prins cu titluri in portofoliu si NN Pensii si SIF Transilvania de la noi. Explicatia a fost ca Wirecard era parte din indicele DAX, iar perspectivele de creștere ale acesteia, dar și ale sectorului, erau clar conturate.
- Harinvest
În noiembrie 2013, brokerul din Râmnicu Vâlcea a ratat decontarea unei tranzacţii, după care a ieşit la iveală că, timp de un an, Harinvest recursese la vânzări forţate (sell out), operaţiuni considerate excepţionale, pentru acoperirea unor pierderi în tranzacţii cu produse structurate.
În 2013, contrapărți pentru Harinvest la vânzările forțate au fost BCR și SSIF Broker, care au fost sancționate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, care, totodată, a închis societatea Harinvest, în decembrie 2013.
ASF a sesizat organele de cercetare competente, după ce a constatat acţiuni de manipulare a pieţei de capital, în cazul Harinvest.
În 2015, Fondul de Compensare a Investitorilor a aprobat plăţi de 4,25 milioane de lei pentru 102 persoane fizice şi 101 mii lei pentru două persoane juridice păgubite la Harinvest, cu câte maxim 20.000 de euro/persoană.
Tribunalul Vâlcea a încetat, la începutul anului 2023, procesul penal legat de furtul de acțiuni de la Harinvest, constatând prescrierea răspunderii penale, potrivit portalului instanțelor.
- Carpatica Invest
Curtea de Apel București a încheiat, la începutul lunii, dosarul penal privind infracțiunile pe piața de capital din 2012, de la Carpatica Invest, după ce a constatat împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale, la mai bine de 10 ani de la sesizarea cazului.
Astfel, brokerul Ştefan Terziu, principalul inculpat din dosar, care fusese condamnat de instanța de fond, la cinci ani de închisoare cu executare, a scapat de pedeapsă. Inițial, el fusese condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat și a infracțiunilor în formă continuată de înşelăciune, spălare de bani în formă continuată, uz de fals şi instigare la fals informatic și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Însă el și o parte dintre ceilalți inculpați vor trebui să plătească, în solidar, foștilor clienți circa 2,5 milioane de lei prejudiciu.
Mecanismul infracțional dezvoltat de către inculpatul Terziu Ștefan a constat în deposedarea victimelor de acțiuni sau de bani prin tranzacționarea repetată a acțiunilor, fără să existe dispoziția prealabilă și scrisă a titularilor acestora, în scopul creșterii artificiale a valorii unor instrumente financiare neatractive pentru piață, urmată de însușirea contravalorii acțiunilor din conturile create exclusiv cu acest scop, arată anchetatorii, care au estimat un prejudiciu în acest caz de 4,364 milioane de lei.
El a efectuat tranzacţii neautorizate pe contul său, în baza unor acte pe care le-ar fi falsificat.
*75,8% dintre români se tem că ar putea deveni victime ale escrocilor online în viitor
Patru din zece români declară că au întâmpinat mai multe fraude sau tentative de fraudă online în ultimele 12 luni, comparativ cu trecutul, iar 75,8%, se tem că ar putea deveni victime ale escrocilor online în viitor, conform unui studiu realizat de o companie de AI şi analytics.
Potrivit sursei citate, 32% dintre români afirmă că nu au căzut niciodată victime ale unor fraude online şi 19% dintre respondenţi au fost fraudaţi de trei sau mai multe ori.
Studiul SAS mai semnalează că cele mai întâlnite tipuri de fraudă online de către români sunt: încercarea de a obţine detalii bancare – 57,9%; încercarea de a obţine date personale – 54,4%; asumarea identităţii unor organizaţii reputabile sau a unor autorităţi oficiale – 21%; pretexte că persoana contactată este datoare cu sume de bani – 10,5%; afirmaţii că persoana contactată a câştigat bani/ un premiu – 45,5%; bani extraşi fraudulos din contul bancar – 12,1%; pretexte că persoana contactată este eligibilă pentru returnarea unor bani/ taxe – 12,8%; pretexte că victima nu a plătit o sumă completă, pentru o livrare, de exemplu – 8,5%; încercarea de câştiga încrederea victimei înainte de a cere bani – 18,7%; altele – 3,4%.
Cele mai folosite canale pentru încercarea de a frauda clienţii au fost telefonul fix (17,6%), telefonul mobil (67,1%), email ( 64,8%), SMS/ WhatsApp (48,6%), poştă (4,6%), social media (43,1%) etc.
- Modalități de fraudă, odată cu avansul tehnologiei (XTB)
Vishing
Metodă bazată pe utilizarea identității angajaților diferitelor companii de investiții, servicii financiare sau chiar poliție, la telefon. Atacatorii pretind a fi angajații companiilor cunoscute și își folosesc autoritatea pentru a suna și în timpul convorbirii telefonice încearcă să obțină date de conectare, parole sau detalii ale cardului de debit/credit. Adesea, sub pretextul actualizării datelor sau al unei defecțiuni a sistemului, aceștia solicită date personale și încearcă să convingă utilizatorii să instaleze aplicații precum AnyDesk sau TeamViewer, care le oferă atacatorilor acces la telefonul sau computerul victimelor, permițându-i să fure datele sau banii.
Nu uita! Nu spune nimănui parola conturilor de investiții, conturilor financiare sau orice alte conturi. De asemenea, nu instala nicio aplicație despre care un consultant încearcă să te convingă!
Phishing
Atacatorii cibernetici care folosesc această metodă creează site-uri web sau e-mailuri false, care seamănă foarte mult cu cele ale băncilor sau companiilor de investiții. Aceștia folosesc adesea logo-uri și copiază aspectul grafic al mesajelor. Sub pretextul actualizării datelor, sau confirmării transferului, escrocii sugerează victimei să se autentifice folosind astfel de site-uri false.
Nu uita! Nu deschide niciodată link-uri și atașamente suspecte din surse necunoscute. Introdu manual adresa site-ului nostru.
Smishing
Atacatorii cibernetici care folosesc această metodă trimit SMS-uri prin care informează, de exemplu, despre o nouă tranzacție din contul dvs. pe care trebuie să o confirme prin accesarea unui link care, de fapt, duce la un site web fals. După ce un utilizator se conectează la un astfel de site fals, atacatorii îi fură user-ul și parola, obținând astfel acces la conturile reale. Pentru a obține astfel de date, escrocii pot da, de asemenea, diferite motive, cum ar fi dezactivarea serviciului. Escrocii pretind a fi chiar și instituții guvernamentale și naționale – creează SMS-uri false care informează despre un pericol sau chiar și despre programul de vaccinare.
Nu uita! Amintește-ți că expeditorul unui SMS poate fi falsificat, așa că fii suspicios cu privire la conținutul oricărui SMS. Nu acționa niciodată click pe un link trimis în acest fel.
Sfaturile FBI pentru a evita fraudele financiare
Identificați semnele de avertizare!
- Oferta sună prea bine pentru a fi adevărată?
- Vânzătorul folosește tactici de vânzări de înaltă presiune?
- Oferta de investiții a fost nesolicitată?
- Vânzătorul a cerut informații care sunt de obicei considerate personale (de exemplu informații despre cardul de credit etc.) prin telefon sau internet?
Dacă răspunsul este „da” la oricare dintre întrebările de mai sus atunci când vă gândiți la o oportunitate de investiție, este posibil să fiți ținta unui escroc.
Luați măsuri!
- Nu crede tot ce spune vânzătorul. Fă-ți timp pentru a face propria cercetare asupra potențialului investiției.
- Nu presupune că vânzătorul este cine pretinde el că este.
- Verifică la autoritățile de reglementare dacă au existat plângeri împotriva companiei respective.
- Întreabă-l pe vânzător dacă – și cât de mult – a fost plătit pentru a oferi oportunitatea.
- Verifică dacă societatea respectivă are depus un raport anual actualizat.
- Solicită informații financiare scrise, cum ar fi un prospect, un raport anual, o ofertă sau situații financiare, apoi compară informațiile scrise cu ceea ți s-a spus.
- Obține oferte în scris și salvează o copie.
- Verifică informațiile cu un consilier financiar de încredere, cu brokerul tău sau cu un avocat orice investiții pe care le ai în vedere.
Raportați escrocheriile!
- Nu te jena!
- Depune o plângere la autoritatea de reglementare a valorilor mobiliare sau la poliție!
- Raportează prompt frauda – vei avea șanse mai mari să îți recuperezi banii!
DNSC – Sfaturi pentru a evita să fii păcălit de Deepfake-uri
Evitarea înșelăciunii prin Deepfake necesită o combinație de scepticism sănătos, atenție la detalii și utilizarea unor instrumente de verificare. Iată câteva sfaturi utile, potrivit DNSC:
- Nu crede tot ce vezi online! Internetul este o sursă vastă de informații, dar nu toate sunt veridice. Este important să dezvolți un scepticism sănătos și să analizezi cu atenție orice conținut video sau foto înainte de a-l accepta ca fiind real.
• Caută semne de manipulare: Deepfake-urile pot fi foarte sofisticate, dar adesea pot fi identificate prin anumite indicii. Fii atent la discrepanțe de iluminare, erori de aliniere, nereguli ale pielii sau probleme de sincronizare a buzelor cu sunetul.
• Verifică sursa: De unde provine videoclipul sau imaginea? Este distribuit pe o platformă de încredere? Caută confirmarea informației din surse credibile sau direct de la entitățile sau persoanele implicate.
• Folosește instrumente de verificare: Există numeroase organizații și instrumente online care te pot ajuta să verifici dacă o informație este reală. Utilizează-le pentru a cerceta autenticitatea conținutului suspect.
• Nu te baza pe o singură sursă: Caută confirmare din mai multe surse credibile.
Un singur videoclip sau imagine nu este suficient pentru a verifica o informație.
• Învață despre Deepfake-uri: Cu cât înțelegi mai bine cum funcționează această tehnologie, cu atât vei fi mai capabil să identifici falsurile. Există multe resurse online care explică principiile Deepfake-urilor și metodele de detectare.
Prin aplicarea acestor sfaturi, poți reduce riscul de a fi înșelat de conținutul Deepfake și poți contribui la promovarea unei culturi a verificării și a responsabilității în mediul online.