Rompetrol nu avea datorii istorice către Statul Român, la data semnării Memorandumului de Înțelegere, în 2013, a scris, pe Facebook, Gabriel Dumitrașcu, fost șef OPSPI. Într-o postare amplă, acesta clarifică care era situația la momentul semnării Memorandumului și  considerentele pe baza cărora l-a semnat.

Acesta a scris: “Ca responsabil și semnatar al Memorandumului de înțelegere cu Kaz Munay Gas International(KMGI), în februarie 2013, mă simt obligat de fiecare dată, să clarific și să corectez informațiile apărute în spațiul public, considerând că doar adevărul și argumentele pot duce la o judecată corectă.

1. La data negocierii și semnării memorandumului, Rompetrol nu avea datorii istorice către Statul Român. Toate datoriile fuseseră compensate prin răscumpărarea unei părți a obligațiunilor emise în contul datoriilor și diferența de obligațiuni rămase nerăscumpărate au fost convertite în 2010 în acțiuni, conform mecanismului legal. Astfel, Statul Român a redevenit acționar cu 44,7% la Rompetrol Rafinare(anterior Statul deținea 0 acțiuni).
2. Datorită șicanelor cu geneză politică, mai puțin principiale, Rompetrol era în pragul închiderii operațiunilor și concedierii angajaților. Fuseseră anunțate preavizele de concediere care afectau peste 3000 de salariați.
3. Principalul obiectiv al negocierilor a fost să mențin în stare operațională Rompetrol din următoarele considerente:
4. Contribuția la securitatea energetică: Rompetrol avea o cotă de aproximativ 40% din producția de carburanți, ce nu putea fi suplinită decât prin importuri.
   b. Rempetrol era unul dintre marii contribuabili plătitori la bugetul de stat, cu peste 1 miliard de dolari anual.
   c. Oprirea Rompetrol ar fi creat un lanț de multiple crize sectoriale în zona utilizatorilor de produse petrochimice și al produselor asfaltice. Ar fi fost afectatie activitățile mai multor firme cu peste 20.000 de angajați și stabilitatea veniturilor bugetare ale statului.
   d. Ar fi fost afectată încrederea în mediul investițional românesc.

4.Rezultatele obținute în negociere sunt net în favoarea Statului Român. Nu am făcut nicio concesie. Am recunoscut în baza hotărârii Tribunalului Constanța că operațiunea din 2010 de conversie a obligațiunilor în acțiuni a fost făcută legal și corect, recunoaștere care a stat, anterior, și la baza OUG emis în 2012, prin care administrarea acțiunilor obținute la Rompetrol, din conversia obligațiunilor în acțiuni, a fost transferată de la Ministerul de Finanțe la Ministerul Economiei.

5. Aprobarea memorandumului prin lege și nu prin hotărâre de guvern, a fost opțiunea excesiv de prudență a Guvernului, motivată de implicarile și interese politice anterioare în crearea artificială a diferendului.
6. Statul are că principală sursă de finanțare a cheltuielilor, taxele și impozitele colectate de la agenții economici. Cu cât crește masa impozabilă cu atât statul devine mai bogat și are resurse de finanțare a cheltuielilor publice: sănătate, educație, infrastructură, apărare, etc. Propunerea înființării fondului de investiții a venit ca o aplicare a principiului că un investitor cu cât este mai ancorat în economia națională, cu atât devine mai integrat și interesat de bunul mers al mediului economic. În plus, Statul Român nu avea o contribuție directă, dar primea o participație de 20% la profit. Investițiile prognozate de 1 miliard euro ar fi asigurat un surplus anual de taxe și impozite și ar fi generat dezvoltări orizontale și integrări verticale. Fondul investește în proiecte cu o rentabilitate mult mai mare decât oferă sectorul rafinării petrolului.
7. O participație de 44,7% a statului la Rompetrol Rafinare (nu are și partea de comercializare) nu însemna decât o imobilizare de capital, fără perspectiva obținerii de dividende. În lume, doar rafinăriile cu o capacitate de prelucrare mai mare de 10 mil t/ an generează în mod constant profit, fără a fi afectate major de volatilitatea prețului petrolului. Rompetrol Rafinare a ajuns după semnarea memorandumului și finalizarea unui program de investiții de peste 1,5 mld USD la o capacitate de prelucrare de 5,5 mil t/an.
   Prețul minim oferit de KMGI, de 200 milioane USD pentru 26% din acțiunile deținute de Statul Român, este cu cel puțin 70 mil USD mai mare decât valoarea acțiunilor atunci și acum( vezi cotația RRC pe BVB).
8. La finalul anului 2014 erau finalizate toate documentele de înființare a fondului de investiții și erau identificate și prioritizate investițiile cu cel mai mare impact economic.
9. Executarea cu bună credință a memorandumului ar fi permis dezvoltarea altor înțelegeri cu Statul Kazah privind colaborarea în domeniu petrolier și gazelor naturale și exploatarea minereului de uraniu, cu impact semnificativ în asigurarea securității energetice a României.
10. Vrea cineva să facem un calcul cu cât a pierdut Statul Român pentru că întârziat aplicarea prevederilor memorandumului?
11. Pe parcursul negocierilor, de mai multe ori, mi-a fost sugerat să blochez discuțiile și mai bine să se închidă Rempetrol. În România, și atunci și acum mai sunt închise două rafinării mari, fără șanse de repornire.
12. De la semnarea memorandumului, în februarie 2013, nu am fost chemat sau invitat la nicio instituție de anchetă pe acest subiect.

Știu că m-am mișcat contra curentului și mi-am atras multe adversități. Știu că am încurcat jocurile unora, care nu m-au slăbit până nu m-au “executat” public. Dar când adevărul e de partea mea sunt dispus să mă bat cu toți, pentru a face ca adevărul să-l transform în ceea ce e bine.
Semnarea de azi (nn ieri) e o tardivă confirmare publică că am avut dreptate și am făcut ceea ce era bine.

Concluzie:
Dacă nu eșți pregătit să judeci în favoarea României și nu ești hotărât să-ți asumi pe baza cunoașterii, înțelegerii și experienței răspunderea deciziei, mai bine stai acasă și nu încurca.
Înțelegeți de ce spun mereu că incompetența ne costă la fel de scump ca și corupția?”

Îndeplinirea Memorandumului cu Rompetrol ar asigura statului recuperarea a cel puțin 90% din așa-zisa datorie istorică