Update articol:
RĂZBOIUL PE RESURSE

GEFIRA: O nouă scânteie aprinde conflictul din Marea Mediterană, între Turcia, Cipru și Grecia

Tensiunile între Turcia, pe de o parte, Cipru şi Grecia, pe de altă parte, s-au axat în ultimele luni pe explorarea rezervelor de gaze în apele cipriote. Ankara cere suspendarea oricărei explorări de gaze, atât timp cât nu a fost găsită o soluţie la problema divizării Ciprului.

În februarie, primul caz de intervenție a marinei turcești a avut loc în Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Ciprului, iar luna trecută au apărut încă două scântei, potrivit GEFIRA.

Turcia nu recunoaște guvernul de la Nicosia sau acordurile sale privind ZEE. Ankara consideră că dreptul de a extrage gaze ar trebui să fie exercitat de ciprioții turci, dar și de Turcia, în cazul blocurilor 4, 5, 6 și 7, prin care – potrivit Ankarei – trece frontiera maritimă turcă.

La începutul lunii octombrie, Cipru a început extracția gazelor naturale în blocul 7 în litigiu. Ca răspuns la aceasta, la mijlocul aceleiași luni, Turcia a trimis o navă de explorare asistată de către patru nave navale și a început explorarea în zona de 44 mii kmp, inclusiv blocurile 4 și 5.

Nicosia și Atena consideră că aceasta este o încălcare a Zonei Economice Exclusive a Ciprului.

La 18 octombrie a avut loc un alt eveniment. Grecia a raportat că nava turcească a intrat pe platoul continental grecesc, ceea ce a provocat Atena să trimită fregata Nikiforos pentru a-i înlătura pe turci.

În vecinătatea apelor disputate, explorarea este efectuată, printre altele, de compania italiană Eni, de francezii de la Total French și de americanii de la ExxonMobil. Când marina turcească a oprit o navă de cercetare Eni în ZEE a Ciprului în februarie, Roma a decis să trimită o fregată. O încălcare a intereselor oricăreia dintre aceste companii se va traduce în implicarea militară a altor state, ceea ce ar putea implica o conflict la scară globală, scrie GEFIRA.

Explorarea turcească în zona în litigiu este planificată să dureze până la 1 februarie. Ankara, promițând să ia măsuri pentru a-și asigura interesele în Mediterana de Est, a acuzat Grecia de efectuarea unei delimitări arbitrare a frontierelor maritime, care a declanșat întregul lanț de evenimente .

Analiştii GEFIRA se așteaptă ca acest  conflict de gaze din jurul Ciprului să se intensifice, deoarece Turcia are nevoie de resurse proprii de energie pentru a reduce deficitul comercial cauzat de creșterea costurilor importurilor de gaze și petrol.

În luna septembrie, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat că Turcia îşi va întări prezenţa militară în partea de nord a insulei divizate Cipru. ”Nu vom reduce numărul soldaţilor noştri acolo, ci, dimpotrivă, îl vom mări”, le-a declarat Erdogan ziariştilor aflaţi la bordul avionului care îl aducea dintr-o vizită efectuată în Azerbaidjan.

Cipru, care numără un milion de locuitori, este divizat de când armata turcă a invadat partea de nord a insulei în 1974, ca reacţie la o lovitură de stat care urmărea alipirea ţării la Grecia, ceea ce provocase îngrijorarea minorităţii cipriote turce.  Republica Cipru, membră a UE, îşi exercită autoritatea numai în cele două treimi din sudul ţării, partea de nord a insulei fiind administrată de autoproclamata Republică a Ciprului de Nord (RTCN) şi este ocupată de armata turcă. Circa 35.000 de soldaţi turci staţionează aici şi prezenţa lor este unul din principalele obstacole în cadrul negocierilor vizând reunificarea insulei. Ultima rundă de negocieri a avut loc în iulie 2017 şi s-a soldat cu un eşec.

Şi în vară, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat cu privire la posibilitatea unei intervenţii militare a Turciei în Cipru şi în Marea Egee pentru a apăra drepturile ţării sale în zonă în acelaşi mod în care o face în Siria. Ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, avertizase că Turcia va lua măsuri dacă Republica Cipru va începe lucrările de foraj la zăcământul de gaze „Afrodita”, Ankara insistând  că acesta „aparţine tuturor părţilor, inclusiv ciprioţilor turci”.

Declaraţia lui Erdogan a survenit după ce preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, lansase un apel luni Turciei să evite escaladarea tensiunilor legate de explorările unui zăcământ de gaz natural în largul coastelor Ciprului, ţară membră a UE.

Anterior, compania italiană Eni a anunţat că platforma sa Saipem 12000 a fost blocată de nave militare turceşti pentru a nu ajunge în zona de explorări situată la sud-est de Larnaca. Platforma urma să efectueze activităţi de forare în apele din zona economică exclusivă a Ciprului, de la care compania italiană a obţinut licenţe de exploatare a unor zăcăminte de hidrocarburi. Ankara îşi exprimase anterior îngrijorarea cu privire la activităţile companiei italiene în Cipru.