Update articol:
EXCLUSIV

Generalul Florin Paul, medic epidemiolog: Trecerea prin boala naturală nu este urmată de apariția unei imunități specifice față de Covid-19

Florin Paul general medic epidemiolog
  • Imunizarea unei cât mai mari părți a populației – singura modalitate de control al fenomenului epidemiologic.
  • Multe din măsurile luate de autorități au fost inadecvate și inutile.
  • Închiderea școlilor/grădinițelor a fost excesivă şi neproductivă, o abordare aproape unică în Europa.
  • Domeniul sensibil al sănătății are nevoie de trei lucruri: bani, bani și iar bani.
  • Depolitizarea sistemului medical, concomitent cu o finanțare substanțială și o încadrare bazată pe meritocrație ar dinamita actualele maniere feudale de menținere a spitalelor românești la nivelul mentalității din veacul trecut.

Interviu cu generalul în retragere dr. Florin Paul, medic epidemiolog

Reporter: Prima întrebare – să ne vaccinăm pentru COVID 19? Care este părerea dvs?

Florin Paul: În momentul de față imunizarea unei cât mai mari părți a populației este, cel puțin din punct de vedere teoretic, singura modalitate de control al fenomenului epidemiologic. Afirm «din punct de vedere teoretic», deoarece trecerea prin boala naturală nu este urmată de apariția unei imunități specifice față de boala Covid-19.

Doar timpul va da un răspuns acestei – să-i zicem – necunoscute, respectiv dacă dezvoltarea anticorpilor și persistența acestora în organism sunt de lungă durată, iar concentrația lor în organism este suficientă pentru a asigura protecția împotriva atât a infectării, cât și a îmbolnăvirii – atât formele asimptomatice, cât și cele simptomatice.

Sunt multe controverse, atât la nivel academic, cât și în spațiul public, care din păcate generează mai mult teamă decât încredere în vaccin, ceea ce subminează substanțial încrederea populației în rezultatele campaniei de vaccinare.

Undeva, prin luna iunie 2020, dr. Fauci – directorul Institutului de Imunologie și Boli Infecțioase al CDC, SUA – își exprima …dubiile privind eficacitatea vaccinurilor care erau în studiu /faze inițiale de sinteză. În luna decembrie 2020, în urma analizării rapoartelor comunicate de către compania Pfizer, tot dr. Fauci a afirmat că… este încrezător în eficacitatea vacinului, singura problemă neclarificată fiind aceea a duratei imunității câștigate.

Dar acest lucru cere timp, iar evoluția pandemiei a forțat introducerea vaccinării în masă a populației, cât mai repede posibil pentru a încetini procesul epidemiologic și pentru a fi salvate viețile a mii și mii de pacienți.

Consider că fiecare individ are dreptul și luciditatea să decidă ce anume va face.

Reporter: Cât timp suntem imuni la această boală, dacă ne vaccinăm?

Florin Paul: În acest moment este foarte dificil de estimat care este durata imunității câștigate în urma vaccinării. Timpul este cel ce va lămuri acest aspect. De asemenea având în vedere că sunt deja câteva vaccinuri care sunt administrate populației se va stabili și care este eficacitatea fiecăruia dintre ele.

Reporter: Care este opinia dumneavoastră cu privire la evoluţia COVID 19 în anul trecut? Cum va fi în 2021 această evoluție? Cât de mult a ajutat lockdown în lume/România această evoluție? A fost fracturat procesul epidemiologic? Să ne mai așteptăm la o nouă faza COVID 19?

Florin Paul: Mulțumesc frumos pentru întrebările succesive, care vor avea, din partea mea, un răspuns unic, nuanțat.

Epidemia de COVID-19 a evoluat foarte repede către o pandemie care “pare că nu se mai termină niciodată“.

Aceasta a surprins întreaga lume prin agresivitatea ei, capacitatea de infectare a populației într-un ritm extrem de rapid, diversitatea și gravitatea formelor clinice – de la infecții asimptomatice, la forme clinice extrem de grave și decese -, plus absența unui tratament specific.

După un an de la apariția procesului epidemiologic putem afirma că efectele sunt devastatoare, atât din punct de vedere medico-sanitar, dar și din punct de vedere social, economic și politic, atât la nivel național, dar și la nivel mondial.

De asemenea, în acest moment nu putem decât să speculăm că nu este exclus ca un nou val sau mai multe valuri epidemiologice să apară, având în vedere că până acum nicio țară nu a reușit să stopeze procesul epidemiologic.

Este însă foarte adevărat că sunt state care au o situație mult mai bună, cel mai probabil datorită modului în care atât autoritățile, cât și populația au implementat și respectat măsurile luate ca răspuns la diferitele caracteristici epidemiologice în arealul respectiv, așa cum avem și zone în care situația este de-a dreptul dezastruoasă.

Momentan este foarte dificil de estimat cum va evolua situația epidemiologică la nivel național, continental și mondial.

Reporter: Care sunt noutățile principale ale COVID 19 față de alte coronavirusuri? Cum se transmite, de fapt, COVID 19? Aveți noutăți cu privire la transmiterea acestui virus? Au apărut deja noi tulpini, în Marea Britanie și Africa de Sud, care, se pare, că sunt mai agresive. Care este părerea dvs?

Florin Paul: Mă supuneți la un adevărat bombardament cu interogații perfect justificate. Încep prin a sublinia că toate aceste modificări sunt în fapt măsurile pe care agentul infecțios le ia pentru a supraviețui. Aceste modificări îi permit virusului să penetreze sistemul de apărare al organismului, să se multiplice și să asigure supraviețuirea speciei. La fel, organismele invadate își dezvoltă mijloace de apărare, pentru a împiedica pătrunderea agentului patogen în organism sau pentru a-l distruge, dacă acesta a reușit să pătrundă în organism.
Referitor la coronavirusuri acestea suferă, în cursul unui an calendaristic, între 20-24 de modificări adaptative, care să-i mențină capacitatea de a invada organismul țintă. Dar aceste modificări nu afectează structura antigenică a virusului, astfel că vaccinurile existente în acest moment sunt eficiente.

Transformări asemănătoare au loc și la nivelul virusului gripal – tot un virus ARN, ca și SARS-CoV-2. Cel puțin până în acest moment nu au fost observate modificări ale adaptării agentului patogen la măsurile de “apărare/protecție” pe care organismul invadat de patogen le ia pentru a se apăra.

În mod natural, virusurile ARN suferă modificări ale structurii lor. Aceste modificări au în principal rolul de a le permite să invadeze/infecteze organismele intrate în mediul predispus la infectare.

Aș dori să precizez un lucru extrem de important referitor la spațiile mass-media: presa atât scrisă cât și vorbită nu trebuie acuzate pentru eventualele confuzii difuzate și publicate cu bună credință. Autoritățile și purtătorii lor de cuvânt au nu numai obligația, dar și datoria morală de a verifica înainte de publicare ce se difuzează în spațiul public din punct de vedere al corectitudinii conținutului mesajelor.

Autoritățile sunt obligate să informeze constant jurnaliștii cu datele reale și obiective de care dispun în combaterea și controlul fenomenului epidemiologic COVID-19.

Discursurile populiste sau cu tentă partinică nu au ce căuta în conținutul unor asemenea mesaje. Aș dori să mai subliniez un aspect extrem de important asupra modului în care informațiile despre situația epidemiologică, aspectele și manifestările clinice, starea unor bolnavi sunt prezentate. Am observat și din păcate nu cu satisfacție că majoritatea posturilor de televiziune, dar și presa scrisă folosesc un limbaj cu tentă dramatică, referitor la unele aspecte foarte sensibile, ceea ce poate induce derută, panică, chiar disperare, mai ales în rândul acelor să zicem mai «slabi de înger». Consider că decenţa și mai ales acuratețea cu care știrile sunt redactate și prezentate în spațiul public pot influența în mod pozitiv starea de spirit și speranța pentru mai bine a întregului auditoriu.

Reporter: În opinia dvs, care este originea COVID 19?
Florin Paul: Mai nou, terți susțin că este peste 90% produs într-un laborator. Prefer să nu mă hazardez. Vom trăi și vom vedea confirmări sau infirmări ale acestei ipoteze.

Reporter: Consideraţi că măsurile luate până acum de autorităţile române au fost suficiente?
Florin Paul: Mai degrabă aș comenta dacă măsurile au fost cu adevărat eficiente și mai ales comensurate cu fiecare situație în parte.

Din punctul meu de vedere, prima mare greșeală a autorităților a fost că s-a început mai întâi cu ignorarea situației la nivel național, este adevărat că doar pentru o periodă relativ scurtă, dar care a permis extinderea epidemiei la nivel național și mai apoi a continuat într-un mod extrem de abrupt, brutal chiar, direct cu instituirea unor măsuri coercitive, adoptate și pot spune aplicate extrem de brutal.

Măsurile coercitive au fost la început la mare “prețuire”, pe primul plan aflându-se amenzile pentru aproape orice, în loc ca situația existentă la acel timp să fie bine și foarte clar explicată populației, pe înțelesul tuturor, fiecare măsură pe care autoritățile intenționau să o implementeze să fie mai întâi motivată cetățenilor.

De multe ori am ascultat reprezentanți ai autorităților, care în loc să dea dovadă de respect și mai ales de empatie față de cetățeni au început cu listarea pedepselor, care se aplică pentru «te miri ce».

Dau un exemplu extrem de simplu, întocmirea și completarea așa ziselor «Declarații pe propria răspundere»… O situație care a pus în mare încurcătură mai ales populația rurală, dar și pe cea citadină, care nu posedă nici copiatoare, nici imprimante, ca să nu mai vorbesc de existența unei conexiuni la internet.

Un alt exemplu este ”lista motivelor” pentru care era permis să ieși din locuință, unele mai hilare ca altele, fără să se țină cont de nevoile reale și de existența resurselor necesare, în localitățile sau zonele unde oamenii locuiau.

Cel mai mult m-a amuzat programul de ieșit din casă al persoanelor «bătrâne», peste 65 ani. În primul rând apelativul «bătrân» îl consider cel puțin neadecvat, știind cât de mulți mai tineri de vârsta indicată de autorități au comportamente îmbătrânite.

În țările dezvolate și civilizate, persoanele trecute de 65 de ani sunt numite «seniori», ca respect și apreciere, iar în unele state au inclusiv reducere la cumpărăturile de produse esențiale. Dar până să ajungem noi acolo, mai trebuie să mai treacă oarece apă pe Dâmbovița.

Singura diferență pe care o observ în acest moment este că atitudinea autorităților s-a mai adaptat un pic situației, dar, din păcate, discursul public este cam același.
Apropo la «suficienţa» măsurilor luate de autorități consider că multe dintre ele au fost inadecvate și inutile.

Impactul acestora asupra unei largi părți a populației este din păcate unul negativ, generând apariția acelei atitudini de respingere sau chiar de frondă împotriva tuturor deciziilor, chiar și a celor logice și necesare, pentru controlul și limitarea procesului epidemiologic la nivel individual/familial cât și de grup.

Generalul Florin Paul: Închiderea școlilor a fost ”o măsură excesivă”

Reporter: Cum apreciați activitatea OMS în această pandemie?
Florin Paul: Iată o întrebare utilă la finalul pandemiei. Abia atunci se va putea face o analiză echilibrată, obiectivă, distanțată în timp, a OMS.

Reporter: A fost o măsură bună închiderea școlilor/grădinițelor?
Florin Paul: Din punctul meu de vedere și sunt sigur că și a multora dintre părinții și copiii din țară, măsura a fost excesivă, neproductivă, asta că să nu vorbesc decât despre aspectele psihologice și sociologice ale unei abordări aproape unice în Europa.

Nu vreau să mă refer și la aspectul aș spune antisocial al impunerii învățământului online, când în România sunt sute de mii de copii care nu au acces la internet sau nu posedă echipamentele necesare.

Dacă terți consideră că se pot face lecții și teme cu un telefon mobil, poate nu ar fi deloc rău să fie supuși unui consult psihiatric.

Reporter: Ce trebuie să învățăm din această pandemie?
Florin Paul: Această pandemie a devoalat probleme grave în domeniul sănătății, nu doar în România, ci și în state mai evoluate, cum ar fi SUA. Iar domeniul sensibil al sănătății are nevoie de trei lucruri: bani, bani și iar bani.

Reporter: Care credeți că ar fi măsurile pentru a avea sisteme de sănătate performante, care să poată susține alte pandemii?

Florin Paul: Nu ar ajunge întregul spațiu al publicației Dumneavoastră, pentru a prezența măsurile ignorate până acum.
În esență, depolitizarea sistemului medical, concomitent cu o finanțare substanțială și o încadrare bazată pe meritocrație, ar dinamita actualele maniere feudale de menținere a spitalelor românești la nivelul mentalității din veacul trecut.
Dar pentru asta ne trebuie bărbați de stat, nu semeni de stat degeaba, în funcții publice.

Citiți și:

Colonel medic dr. Ion Ștefan, şeful Secţiei Boli Infecțioase de la Spitalul Militar Central: “Autorizarea ivermectinei pentru tratamentul Covid 19 trebuie să se facă după studii aprofundate”

BVBStiri BVB

UCM RESITA S.A. (UCM) (16/04/2021)

Completare Convocare AGAO 28 (29).04.2021 versiune limba engleza

Patria Bank Obligatiuni 2028 EUR (PBK28E) (16/04/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014