• “Nu ar fi rău să ne gândim la o reindustrializare a zonelor unde se produce energie electrică, aproape de sursă”

• “România – în eşalonul de mijloc în ceea ce priveşte preţurile la energia electrică în ţările UE”

• “Dezvoltarea unui supersistem în curent continuu”

• Strategia de producere a energiei electrice offshore în Marea Neagră constituie o prioritate

Pentru săptămâna dinaintea ridicării restricţiilor în România, la începutul lunii mai, am făcut o împărțire în trei eșaloane a prețurilor la energie electrică în Europa, ne-a spus George Vişan, director al Direcției Piețe de Energie, Transelectrica. Domnia sa a explicat: “Am constatat că eșalonul cu cele mai mari prețuri la energie electrică a cuprins Polonia și Grecia, deloc surprinzător, având în vedere și mixul energetic produs în acele state.

A urmat eșalonul al doilea cu prețuri mai mici, dar nu foarte mici – România se găseşte aici, alături de Ungaria, Bulgaria și Croația, unde prețurile au fost atunci în jur de 27-28 euro/MWh, pe piața angro. În cel de-al treilea eșalon am găsit cele mai mici prețuri din Europa, unde sunt țările bogate și dezvoltate. Aici prețurile s-au situat între 19 și 21 euro/MWh – Olanda, Spania, Belgia, Portugalia, Austria, Germania, Franța”.

• Avem nevoie de un Plan de acțiuni, chiar și în lipsa unei strategii asumate

Există o legătură între obligațiile pe care le avem conform Pactului Ecologic European și securitatea alimentării cu energie electrică, având în vedere strategia noastră de investiții, a mai spus domnul Vişan explicând:

“Piața nu este un panaceu universal și cred că ar trebui să trecem de la discuțiile despre Green Deal la planuri clare de implementare, pe care să le și punem în practică. Poate că ar trebui să căutăm mai puțin accesarea fondurilor ca scop în sine, cât să ne axăm pe dezvoltarea socială și economică durabilă și clară din planul de dezvoltare. Ulterior, finanțarea decurge ca o nevoie a implementării acestuia.

În privința  Pactului Ecologic European, consider că este urgent pentru noi, ca stat membru, să ne definim un plan de acțiuni – chiar înaintea unei strategii dezvoltate la nivelul UE – pentru cel puțin câteva arii.

Prima arie ar fi producția distribuită de energie electrică prin stimularea și încurajarea acesteia. Noi am lansat mai demult un apel pentru o mai bună cooperare între operatorii de transport și sistem și operatorii de distribuţie.  

O altă arie directă de acțiune care ar trebui urgentată este punerea în funcţiune a schemei pentru contracte pentru diferență. Fără construcția și instalarea de noi capacități de producție în următorii 5-6 ani de zile, e clar că adecvanţa sistemului energetic românesc va fi grav afectată. Pentru trecerea de la  producția actuală la o producţie de energie electrică cu amprentă foarte scăzută de carbon, în privința adecvanţei, noii producători de energie electrică trebuie să fie 100 la sută regenerabili, fie nucleari, sau alții cu amprenta scăzută ce trebuie să apară în următorii 5-6 ani.

Orice întârziere va afecta puternic posibilitățile de alimentare cu energie electrică din producție internă și securitatea alimentării. Piața de energie internă europeană este un instrument de satisfacere a nevoilor de consum și de business, iar cooperarea regională este un bun instrument de  asigurare a securității energetice. Acestea vor rămâne însă fără obiect în cazul în care capacitățile instalate sau posibilitățile de a produce energie electrică la nivel național scad dramatic.

Să nu uităm că în aceste momente este în curs de aprobare o configurație de Regiuni de Operare a sistemelor energetice și de reaprobare a unei configurații a Regiunilor de Calcul al Capacităților de interconexiune. Vecinii noștri care fac parte din aceste regiuni alături de noi nu au planuri prea clare de trecere la o producție cu amprenta scăzută de carbon – mă refer la Bulgaria și chiar la Ungaria”.

Practic, noi putem să avem un rol clar de a stimula producția de energie electrică în următorii ani, mă refer la producție din surse regenerabile, spune domnul Vişan.

Domnia sa apreciază că un alt element practic în implementarea Pactului Ecologic European ar fi adaptarea mecanismelor noastre de piață exact ca în statele dezvoltate, prin agregare, prin stimularea stocării de energie electrică și alte mecanisme moderne: “Acum s-a făcut un pas important prin definirea contractelor bilaterale pe termen lung. Părerea mea este că ar trebui să lucrăm în acest sens. De asemenea, cred că noi am rămas în urmă și ar trebui să avem în vedere dispariția sau cel puțin diminuarea dramatică a producției de energie electrică din resurse fosile, să dezvoltăm rapid și să implementăm un mecanism de capacitate în România, așa cum au și alte state care dezvoltă energie regenerabilă masiv, dar care și-au păstrat ca rezervă sursele de producție clasice, având în vedere diminuarea sau chiar oprirea producției de energie din surse fosile și au dezvoltat aceste mecanisme de capacitate”.

Un alt element practic în implementarea cel puțin în domeniul energetic al Green Deal ar fi dezvoltarea – și asta trebuie să avem noi în vedere ca operator de sistem – a unui supersistem în curent continuu, a mai precizat George Vişan explicând: “Țările vestice au început să aibă deja dezvoltări de curent continuu, cabluri de sute de kilometri cu puteri direcționate instalate de mare capacitate, iar această investiție  trebuie să fie văzută în contextul discuțiilor anterioare referitoare la o strategie offshore.

În momentul actual, există în dezbatere publică la Comisia Europeană strategia legată de Pactul European în domeniul energetic. Au avut loc webinarii lansate de Comisie la care am participat personal, iar  ENTSO-E (Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și de Sistem pentru Energie), care a devenit principalul partener de discuţie al Comisiei Europene în domeniul dezvoltării pan-europene în energie electrică, a prezentat un document de poziție de dezvoltare offshore. Cu părere de rău trebuie să vă spun că România şi Marea Neagră lipsesc în strategiile de dezvoltare ale zonelor offshore. Sunt luate cel puţin până acum în considerare Marea Nordului, Marea Baltică și Marea Mediterană.

Ca propunere – și am și trimis deja la Ministerul Energiei acest document de poziție al ENTSO-E – ar fi elaborarea rapida a unei strategii offshore a Marii Negre astfel încât să fim cuprinși și noi, și Bulgaria în strategia europeană pentru că, după ce strategiile vor fi aprobate și luate în considerare, vor urma dezvoltările ulterioare ca atare. Este important să nu rămânem în urmă în acest domeniu”.

În privinţa strategiei de dezvoltare, văzând și dezvoltările care vor avea loc în energiile regenerabile, nu ar fi rău să ne gândim la o reindustrializare a zonelor unde se produce energie electrică, aproape de sursă – aici ar trebui să ne gândim la regiunile adiacente Dobrogei – Călărași, Ialomița etc, este de părere domnul Vişan.

În domeniul strategiei investițiilor care leagă Pactul Ecologic European, Transelectrica, în calitatea sa de operator de transport şi sistem, are multe de făcut, spune oficialul Transelectrica, precizând:   

“Știm că există un plan de dezvoltare  pe 10 ani, la nivel european. Noi suntem parte a acestui plan care trebuie să fie regândit, în opinia noastră, în lumina  modificărilor iminente care au loc în aceste luni ale Regulamentului 347/2013, privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, regulament ce definește și proiectele de interes comun.

Trebuie să regândim acest plan în perspectiva Pactului Ecologic European şi a modificării regulamentelor europene. De altfel, Planul Transelectrica la nivel național, aprobat de ANRE, în afara pilonilor deja cunoscuți ai Strategiei de Investiții, trebuie să adauge imediat proiecte de creștere a capacităţilor de interconexiune . În acest sens, s-a întocmit un plan de acțiuni în baza Regulamentului 943/2019 pentru mărirea capacităţilor de interconexiune și a proiectelor naționale în România pentru a îndeplini solicitarea din Regulamentul 943 de asigurare a unei capacități de interconexiune de minim 70% în condiții de securitate energetică, lucru pe care noi nu îl îndeplinim în prezent. Nici alte state nu o fac, iar planuri de acțiuni s-au întocmit și de către alte state mari cum ar fi Germania, Polonia etc, dar trebuie să conştietizăm cu toții, toate părțile implicate direct, că acele proiecte care sunt și parte a planului de dezvoltare pe 10 ani au căpătat o importanţă majoră pentru respectarea prevederilor Regulamentului 943 și în general ale regulamentelor care sunt în curs de implementare în cadrul Uniunii Europene.

În acest sens, cred că o cooperare mai strânsă este necesară între operatorii de distribuție și sistem cu operatorul de transport și sistem pentru conectarea viitoarei  dezvoltări offshore – am văzut că și Hidroelectrica este interesată – și a energiei distribuite în profil teritorial.

Referitor la  Pactul Ecologic, aș vrea să subliniez că în capitolul dedicat transformării economice, pentru viitorul durabil, chiar în primele două subcapitole, se vorbeşte despre energie electrică în special. Vedem că, din păcate, este vorba și de o competiție între statele membre deoarece este clar că va interveni o competiție pentru instalarea și producerea unor cantităţi imense de energie regenerabilă care vor inunda piețele.

Statele care au o producție masivă de energie regenerabilă au cele mai mici prețuri. Ca atare, noi credem că în viitorul apropiat ar trebui să ne punem la masă pentru a găsi soluții practice de implementare a cerințelor din Pactul Ecologic European, dar și pentru a vedea care sunt acțiunile tipice pe care ar trebui să le facem împreună în vederea asigurării alimentării cu energie electrică în viitor, în perspectiva diminuării drastice a producţiei de energie din resurse fosile”.