Update articol:

Guvernul vrea să reducă impactul sancțiunilor internaționale asupra companiilor, prin instituirea unor măsuri pentru continuarea activității acestora

guvern Sursa foto: facebook.com

Guvernul urmează să discute în şedinţa de joi un proiect de ordonanţă de urgenţă privind măsurile care asigură continuarea regimului sancţionatoriu al UE aplicat în contextul agresiunii militare ruse din Ucraina fără însă a se prejudicia activitatea unor companii din România.

“Se va introduce posibilitatea de instituire a unui mecanism de control care să furnizeze garanţiile necesare pentru ca persoana juridică asupra căreia se aplică sancţiunile să nu poată avea acces la fonduri sau resurse economice ale entităţii deţinute sau controlate. Practic, acest mecanism de control va putea genera o serie de derogări, în sensul în care vor fi permise operaţiuni precum accesarea fondurilor necesare pentru a continua activitatea economică, plata salariilor angajaţilor, plata utilităţilor, a serviciilor, a taxelor, contribuţiilor, costurilor comerciale, furnizorilor aferenţi activităţii de producţie, achiziţie şi vânzare”, a explicat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

În contextul evoluției situației politice și militare din Ucraina este de așteptat ca organismele internaționale competente să adopte și alte măsuri sancționatorii împotriva Rusiei, pe lângă cele existente la acest moment, a căror implementare să reclame o intervenție promptă din partea statului român.

Astfel, Guvernul vrea să aprobe reglementarea unui mecanism de control care să furnizeze garanții autorității competente că persoana asupra căreia se aplică sancţiunile  nu poate avea acces la fonduri sau resurse economice ale entității deținute sau controlate.

Prezentul proiect de act normativ va determina reducerea impactului sancțiunilor internaționale asupra persoanelor juridice din România prin instituirea unui set de măsuri care să asigure continuarea activității acestora cu respectarea sancțiunilor internaționale, reducerea riscului de pierdere a locurilor de muncă pentru salariații din domeniile de activitate afectate de sancțiunile internaționale și de creștere a șomajului.

Prezentul act normativ are un impact pozitiv asupra persoanelor juridice din industria metalurgică, industria auto etc. prin asigurarea posibilității de
continuare a activității.

Unele din cele mai afectate industrii din România de aceste sancţiuni sunt industria metalurgică, industria auto, etc., industrii care impactează la  rândul lor lanțurile valorice pe orizontală și generează efecte multiplicatoare pentru clienți/furnizori.

În aceste industrii activează un număr mare de angajați pentru care există riscul pierderii locului de muncă (în industria metalurgică sunt angajate aproximativ 22.000 de persoane iar în industria auto se estimează că pot fi afectate 5.000 de persoane din aproximativ 200.000 angajate în prezent), însă acestora li se adaugă lanțurile valorice pe orizontală, clienți/furnizori, -activitatea persoanelor juridice din România este afectată total sau parțial, fapt ce determină necesitatea acordării unor măsuri derogatorii de la regimul sancțiunilor internaționale, contribuind astfel la reducerea efectelor sociale negative determinate de actualul context creat de agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

“TMK-ARTROM SA Reşiţa, una dintre puţinele companii performante din industria României, care asigură locuri de muncă pentru 2600 de salariaţi şi îşi plăteşte la zi taxele către stat, este în pericol iminent de a-şi sista activitatea, cu toate consecinţele dezastruoase, economice şi sociale”, potrivit unui comunicat Cartel Alfa.   

Într-o perioadă de criză economică, când guvernul ar trebui să ţină cu dinţii de fiecare loc de muncă care asigură ocupare de calitate şi taxe la buget, lipsa de acţiune la nivel guvernamental reprezintă o crimă socială!”

CNS Cartel ALFA a solicitat guvernului să emită de urgenţă documentele necesare pentru a scoate Societatea de sub regimul sancționator pentru a împiedica încetarea definitivă și ireversibilă a activitățîi companiei şi pierderea locurilor de muncă pentru cei 2600 de angajaţi ai întreprinderii precum şi ale sutelor de angajaţi ale căror locuri de muncă şi venituri depind orizontal de funcţionarea acestei companii.

 

Cartel Alfa: Cerem guvernului salvarea locurilor de muncă de la TMK Artrom Slatina; lipsa de acţiune, în aceste context de criză economică, este o crimă socială

 

 

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanța de urgență nr. 202/2008, a fost reglementată modalitatea de punere în aplicare, la nivel naţional, a sancţiunilor internaţionale instituite prin rezoluţiile Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite sau alte acte adoptate în baza art. 41 din Carta Naţiunilor Unite, regulamente, decizii, poziţii comune, acţiuni comune şi alte instrumente juridice ale Uniunii Europene, precum și modalitatea de punere în aplicare la nivel naţional a sancţiunilor internaţionale, care nu au caracter obligatoriu, adoptate în cadrul unor organizaţii internaţionale sau de către alte state şi a celor adoptate prin decizii unilaterale ale României sau ale altor
state.

În funcţie de tipul sancţiunii internaţionale, autorităţile competente să primească şi să soluţioneze înştiinţări despre tranzacţii legate de bunuri sau în care sunt implicate persoane ori entităţi desemnate, raportări ale fondurilor şi resurselor economice care fac obiectul sancţiunilor internaţionale sau cereri privind autorizarea unor derogări, privind erori de identificare a persoanelor sau entităţilor desemnate, a bunurilor, precum și privind autorizarea unor tranzacții pentru protejarea drepturilor terților ori pentru valorificarea unor drepturi ale persoanelor şi entităţilor desemnate, sunt următoarele:
– în cazul sancţiunilor de blocare a fondurilor sau a resurselor economice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;
– în cazul celorlalte tipuri de sancţiuni internaţionale, autorităţile publice cu atribuţii potrivit legii în domeniul în care se aplică tipul de sancţiuni internaţionale respectiv;
– în cazul restricţiilor privind anumite transferuri de fonduri şi servicii financiare şi având drept scop prevenirea proliferării nucleare, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

În contextul acțiunilor recente ale Rusiei în Ucraina, lista persoanelor și entităților desemnate conform Regulamentului (UE) nr. 269/2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 269/2014, a fost completată succesiv prin regulamente de punere în aplicare începând cu luna februarie 2022.

Potrivit competențelor stabilite prin Ordonanța de urgență nr. 202/2008, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a dispus, prin ordine ale preşedintelui, blocarea fondurilor și a resurselor economice ale unor entități aflate sub controlul indirect al unor persoane fizice desemnate.

Ca efect al măsurii de blocare, au fost afectate operațiuni și activități precum accesarea fondurilor necesare pentru continuarea activității, plata salariilor angajaților, plata utilităților, serviciilor, taxelor, contribuțiilor, costurilor comerciale, precum și a furnizorilor aferenți activității de producție, achiziție și vânzare, derularea activităților comerciale de achiziții materii prime, materiale, resurse energetice, piese de schimb și scule, derularea activităților comerciale de vânzare, inclusiv livrări intracomunitare și export, care să asigure generarea de fonduri viitoare și continuitatea activității, pentru menținerea în activitate a salariaților.

Societățile supuse sancțiunilor au solicitat acordarea de derogări, respectiv deblocarea fondurilor și resurselor economice în condițiile Regulamentului
(UE) nr. 269/2014.

La nivelul Comisiei Europene, a avut loc o întâlnire a Grupului de Lucru EU „Freeze and Seize” Task Force, în vederea asigurării implementării sancțiunilor internaționale impuse de către Uniunea Europeană împotriva persoanelor de cetățenie rusă și belarusă, în contextul geopolitic actual.

Având în vedere că Regulamentul (UE) nr. 269/2014 permite acordarea deblocării unor fonduri și resurse economice, în condițiile pe care autoritatea competentă le consideră adecvate, au fost făcute o serie de demersuri pe lângă Comisia Europeană pentru clarificarea unor prevederi ale Regulamentului, în special în ceea ce privește tranzacțiile ce pot fi autorizate.

Comisia Europeană a răspuns la întrebările referitoare la acordarea unor derogări în baza Regulamentului European 269/2014, precizând următoarele:

În cazul în care se stabilește că o persoană desemnată beneficiază de control asupra unei entități nelistate, este activată o prezumție conform căreia persoana desemnată controlează activele entității nelistate, iar fondurile și resursele economice puse la dispoziție entității vor ajunge la persoana desemnată. Cu toate acestea, această prezumție poate fi răsturnată, de la caz la caz.

Obiectivul final al măsurilor restrictive financiare de acest tip este ca persoana desemnată să nu beneficieze de fondurile și resursele supuse măsurii înghețării. În acest sens, dacă între persoana desemnată și entitatea controlată este instituit un set eficient de garanții (“firewall”), care să asigure că patrimoniul companiei nelistate este izolat de persoana desemnată și că obiectivul menționat nu este prejudiciat, atunci prezumția amintită anterior poate fi răsturnată, iar entitatea își poate continua activitatea.

Setul efectiv de garanții (“Firewall”) depinde de fiecare entitate și presupune,
cel puțin, următoarele:
● persoana desemnată nu poate avea acces la fonduri sau resurse economice ale entității;
● persoana desemnată nu poate exercita dreptul de a determina modificări de afaceri, planuri de investiții etc.;
● dividendele/salariul persoanei desemnate sunt înghețate, fără ca această enumerare să fie limitativă.

Din perspectiva Comisiei, instituirea unui “firewall” poate antrena două scenarii:
– dacă există un firewall eficient, prezumția activată de starea de control este răsturnată, iar entitatea nu este supusă niciunei restricții; nu mai sunt
necesare derogări;
– dacă nu există un firewall eficient, activele companiei ar trebui să fie
înghețate și nu i se pot pune la dispoziție fonduri sau resurse economice.

Teoretic, entitatea și-ar putea continua activitatea, întrucât diverse derogări de la aceste măsuri i-ar permite să plătească impozite (articolul 4 – nevoi de bază) și să își îndeplinească obligațiile contractuale față de angajați și prestatori (articolul 6 – contracte anterioare). Cu toate acestea, aceste derogări nu ar acoperi toate situațiile, iar alte persoane juridice pot fi reticiente în a interacționa, ceea ce face ca activitatea de afaceri să fie foarte dificilă în practică.

 

BVB | Știri BVB

DAFORA SA (DAFR) (09/12/2022)

Numire auditor financiar - auditare situatii financiare 2022-2023

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (09/12/2022)

Semnarea unui contract de investitie cu Dataware Consulting SRL

SIF MUNTENIA S.A. (SIF4) (09/12/2022)

VAN la data 30 Noiembrie 2022

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (09/12/2022)

Raport conf. art. 108 Legea 24/2017 (R)

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (09/12/2022)

Structura actionariat la data de 30 noiembrie 2022