• Energia eoliană și produsele fotovoltaice din China au fost exportate în mai mult de 200 de țări și regiuni din întreaga lume

• Șase dintre primele zece companii de top de baterii din lume sunt companii chineze

Energia eoliană și produsele fotovoltaice din China au fost exportate în mai mult de 200 de țări și regiuni din întreaga lume, iar, anul trecut, volumul de export al celor “trei noi categorii” de produse ale Chinei, cum ar fi vehicule cu energie nouă, baterii cu litiu și produse fotovoltaice, a depășit pentru prima dată un trilion de yuani, o creștere de aproape 30%, a declarat Excelenţa Sa, domnul Han Chunlin, Ambasadorul Chinei în România, la masa rotundă asupra “Perspectivelor Perspectivele dezvoltării economice ale Chinei”. 

Potrivit domniei sale, capacitatea instalată în energia hidroenergetică, eoliană, fotovoltaică și nucleară a Chinei s-a clasat pe primul loc în lume de mulți ani la rând:  “Până la sfârșitul anului 2023, capacitatea de generare a energiei din surse regenerabile a Chinei (atingând 1,516 miliarde de kilowați) a depășit pentru prima dată puterea termică, realizând un progres istoric, reprezentând aproape 40% din capacitatea totală de generare a energiei din surse regenerabile la nivel mondial. În același timp, exporturile de produse energetice noi conexe au crescut rapid”.

În 2023, volumul de export al celor “trei noi categorii” de produse ale Chinei, cum ar fi vehicule cu energie nouă, baterii cu litiu și produse fotovoltaice a depășit pentru prima dată un trilion de yuani, o creștere de aproape 30%.

Printre acestea, China a exportat mai mult de 1,77 milioane de vehicule electrice, o creștere de 67%, a reprezentat mai mult de 60% din cota de piață a bateriilor de putere la nivel mondial, iar șase dintre primele zece companii de top de baterii din lume fiind companii chineze.

În primul trimestru al acestui an, producția și vânzările de vehicule cu energie nouă din China au crescut cu 28,2% și, respectiv, 31,8%, producția de panouri solare a crescut cu 20,1%, iar producția de siliciu policristalin și monocristalin folosit în producția de fotovoltaice a crescut cu peste 50%.

În prezent, energia eoliană și produsele fotovoltaice din China au fost exportate în mai mult de 200 de țări și regiuni din întreaga lume, reducând emisiile de dioxid de carbon pentru țările dezvoltate cu aproximativ 570 de milioane de tone în fiecare an, împreună cu reducerea emisiilor interne de aproximativ 2,26 miliarde de tone, împreună reprezentând 41% din totalul reducerii emisiilor de carbon de la nivel global din acea perioadă.

China cooperează cu peste 100 de țări și regiuni în proiecte de energie verde. Un raport al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă arată că, în ultimul deceniu, costul mediu în kilowați pe oră al proiectelor globale de generare a energiei eoliene și fotovoltaice a scăzut cu mai mult de 60% și, respectiv, cu 80%, o mare parte din aceasta este atribuită inovației Chinei, producției și ingineriei.

• “Problemele legate de capacitatea de producție ar trebui privite în mod obiectiv și dialectic pe baza legilor economiei de piață”

Han Chunlin a mai spus: “Din păcate, politicienii și mass-media din unele țări au promovat recent “teoria a supracapacității de producție a industriei de energii noi a Chinei”, acuzând că se bazează pe subvenții pentru exporturile la scară largă și pe capacitatea de producție în exces care are impact asupra pieței internaționale. Acest argument este contrar bunului simț și contrar faptelor, fiind în esență o nouă tactică de a exercita “dublul standard” și protecționismul comercial.

Problemele legate de capacitatea de producție ar trebui privite în mod obiectiv și dialectic pe baza legilor economiei de piață. Principiul cererii și ofertei este principiul de bază al economiei de piață, iar potrivirea cererii și ofertei pe piața globală conduce la îmbunătățirea eficienței. În condițiile globalizării economice, atât producția, cât și consumul au caracter global, necesitând potrivirea și ajustarea cererii și ofertei la scară globală. Încercarea de a utiliza capacitatea de producție a propriei țări sau un “cerc mic” pentru a satisface cererea este, de fapt, dificil de realizat și va duce inevitabil la duplicarea construcției, eficiență scăzută, costuri ridicate și fragmentare a lanțului global de producție și aprovizionare.

De exemplu, industria auto s-a dezvoltat și a crescut prin producția globală și vânzările globale. În 2023, doar 20% din producția de automobile germane a fost vândută pe plan intern, iar aproximativ 80% a fost vândută pe piețele internaționale; aproximativ 50% din producția de automobile a Japoniei este vândută în străinătate.

Industria de automobile din România are o putere considerabilă, din câte știm, aproximativ 90% din mașinile produse anual de către cele două fabrici de automobile Ro Dacia și Ford Otosan sunt exportate, doar un procent de 10% este vândut local în România. În prezent, vânzările internaționale ale Chinei de vehicule pe bază de energie nouă reprezintă doar aproximativ 13% din producția acestora, așadar “de unde începem să vorbim despre supracapacitate?”(…)

Mike Hawes, CEO al Asociației Britanice a Producătorilor și Comercianților de Automobile, a comentat că mai multe mărci de vehicule electrice chinezești care intră în Regatul Unit nu numai că scad prețul vehiculelor electrice, dar încurajează și inovarea în industrie, beneficiind de acest aspect atât consumatorii, cât și industria auto. Modelul BYD Atto3 a fost selectat de British News Company drept cea mai bună mașină electrică din Marea Britanie din 2023. Presa spaniolă a raportat că noile vehicule de energie nouă din China sunt de înaltă calitate și aproape jumătate dintre spanioli ar lua în considerare cumpărarea unei mașini chinezești ca următoarea lor mașină”.

• Companiile chinezești au investit în cercetare și dezvoltare, în amenajarea industrială în domeniul energiei noi

Încă de acum mai mult de 20 de ani, companiile chinezești au investit în cercetare și dezvoltare, în amenajarea industrială în domeniul energiei noi, asigurând avantaje tehnologice unice, a mai spus domnul Han Chunlin, dând ca exemplu bateriile: “De la bateriile cu litiu lichid la bateriile cu litiu semi-solide, de la bateriile Kirin care pot ține 1.000 de kilometri cu o singură încărcare, până la platformele cu carbură de siliciu de înaltă tensiune care pot ajunge la 400 de kilometri în 5 minute, tehnologia de bază a bateriilor a continuat să aducă noi descoperiri.

Eficiența de conversie fotoelectrică a panourilor solare fotovoltaice a crescut de la puțin peste 10% la mai mult de 20%, iar costul energiei electrice pe kilowatt/oră a devenit echivalent cu cel al energiei termice.

În ultimii cinci ani, investiția în cercetare și dezvoltare a companiei chinezești LONGi a ajuns la 18 miliarde de yuani, cu peste 4.000 de angajați în acest domeniu.

Domnul Han Chunlin a mai spus: “Continuăm îmbunătățirea sistemului de producție și a lanțului de producție și aprovizionare. China este singura țară care are toate categoriile industriale prezente în clasificarea industrială a Națiunilor Unite, formând peste 200 de grupuri industriale semnificative, iar scara sa de producție s-a clasat pe primul loc în lume timp de 14 ani consecutivi. În prezent, noul sistem de susținere a industriei vehiculelor pe bază de energie nouă din China include nu numai rețeaua tradițională de producție și aprovizionare de caroserie, șasiu și piese auto, ci și sistemul de alimentare în curs de dezvoltare cu baterii, comenzi electronice, sisteme de acționare electrică, precum și produse electronice și software. În zona deltei fluviului Yangtze din China, producătorii de vehicule cu energie nouă pot furniza piesele necesare într-un interval de 4 ore, formând astfel un “ciclu de producție și aprovizionare de 4 ore””.

• În 2023, producția și vânzarea de vehicule cu energie nouă din China au crescut cu 35,8% și 37,9%

În 2023, producția și vânzarea de vehicule cu energie nouă din China au crescut cu 35,8% și 37,9%, dintre care aproximativ 8,3 milioane de vehicule vor fi vândute pe plan intern, reprezentând 87%.

Domnul Han Chunlin a declarat: “În altă ordine de idei, continuăm să promovăm cooperarea deschisă. Dezvoltarea noii industrii energetice nu se referă la a închide uşa, ci la a deschide uşa pentru oportunităţii. Tot mai multe companii globale îmbrățișează în mod activ noua industrie energetică a Chinei și împărtășesc oportunități de dezvoltare.

Multe companii auto multinaționale precum Volkswagen și Renault au înființat joint-ventures cu companii chineze. Printre acestea, Volkswagen a anunțat o investiție de 2,5 miliarde de euro pentru a-și extinde centrul de producție și inovare din Hefei, China. China dezvoltă în mod activ comerțul reciproc, nu doar exportând, ci și importând cantități mari de vehicule pe bază de energie nouă, cum ar fi Porsche și BMW, precum și echipamente de iluminat, de frânare, anvelope și alte piese pentru vehicule electrice de ultimă generație. Entităţile Chinei privind exportul de vehicule electrice cu energie nouă includ un număr mare de întreprinderi finanțate din străinătate, iar Tesla reprezintă mai mult de o treime din exporturile Chinei de vehicule cu energie nouă. În același timp, companiile auto chineze sunt deschise la a desfășura investiții și cooperare tehnică pentru a promova dezvoltarea industriilor locale de energie nouă.

A acuza China de “supracapacitate” este nerezonabil. Politicile de subvenții industriale ale Chinei sunt rezonabile și conforme. Utilizarea politicilor de subvenții industriale pentru a ghida dezvoltarea industrială și pentru a ajusta structura industrială este o practică comună adoptată de țările din întreaga lume. Politica de subvenții industriale a Chinei respectă cu strictețe regulile OMC și aderă la echitate, transparență și nediscriminare. Se aplică tuturor tipurilor de entități de pe piață, inclusiv companiilor europene și americane care investesc în China, iar toate companiile și produsele (inclusiv produsele importate) se pot bucura de ea în egală măsură. Politicile relevante de subvenții ale Chinei au fost notificate OMC în timp util și cuprinzător și nu există subvenții interzise stipulate de OMC. Dimpotrivă, conform unor țări, luând exemplu politica de subvenționare a vehiculelor electrice din “Legea de reducere a inflației” introdusă de Statele Unite, tratează companiile chineze într-o manieră discriminatorie, exclud vehiculele electrice, bateriile și mineralele cheie produse de companiile chineze din domeniu, setează obstacole produselor chinezești și generează creșterea unilaterală a tarifelor, practici tipic protecționiste.

Exagerarea “supracapacității” Chinei este de fapt un “exces de anxietate”. În cadrul Târgului de la Canton din acest an, unii importatori europeni și americani au exprimat că întreaga lume este interesată de tehnologiile ecologice din China, afirmând că aceasta este liderul global în domeniul vehiculelor cu energie nouă. Un reporter a scris un articol în revista americană “Foreign Affairs” și a subliniat că în noua industrie energetică, China este în fruntea lumii în producție, aplicare și inovare tehnologică. Dezvoltarea în plină expansiune a noii industriei energetice a Chinei a stârnit anxietate în unele țări. Îngrijorează de impactul asupra cotei de piață globală a propriilor industrii și produse, au suprimat și limitat produsele chinezești prin “ștampile de subvenție” și “stigmatizare”. Istoria a dovedit în repetate rânduri că unilateralismul și protecționismul nu vor face decât să dăuneze altora, fără să aducă vreun beneficiu.

După ce am trecut evenimente majore precum pandemia de COVID-19, ne-am dat seama mai profund că, în fața provocărilor ecologice și de mediu, omenirea este o comunitate cu un viitor comun în care toți prosperă și suferă pierderi, nicio țară neputând rămâne imună. Concurența industrială și divergențele comerciale dintre țări sunt inevitabile, dar unilateralismul și protecționismul, inventând așa-numita “teorie a supracapacității” noii industrii energetice a Chinei, oferind scuze pentru protecționism și restricționând exportul de noi produse energetice ale Chinei, nu vor decât să întârzie dezvoltarea industriei la nivel mondial, să încetinească progresul noilor tehnologii energetice și procesul global de tranziție ecologică cu emisii scăzute de carbon. Ar trebui să fim la apogeul unei comunități cu un viitor împărtășit pentru omenire, să pornim de la bunăstarea fundamentală a propriului nostru popor și a oamenilor din lume, să consolidăm cooperarea și să ne unim forțele pentru a răspunde provocărilor globale”.

• Globalizarea economică este imperios și obiectiv necesară pentru dezvoltarea forțelor de producție ale societății

Globalizarea economică este imperios și obiectiv necesară pentru dezvoltarea forțelor de producție ale societății, fiind rezultatul inevitabil al progresului științific și tehnologic și, de asemenea, o tendință ireversibilă în prezent, a mai spus ambasadorul Chinei la București.

Domnia sa a explicat: “China a devenit atât un beneficiar, cât și un contribuitor important la procesul globalizării economice. Pe parcursul celor 40 de ani de reformă și deschidere, China a promovat necontenit deschiderea economică la cele mai înalte niveluri, consolidarea unei piețe orientate spre inovații, legi, spațiul internațional, construirea unui mediu de business de rangul întâi și crearea de oportunități de modernizare în stil chinezesc care pot fi împărtășite la nivel global. În ultimii ani, China și-a menținut poziția de deschidere către spațiul internațional, orientându-se către direcția beneficiilor de tip win-win prin acțiuni precum stabilirea zonelor libere pilot și a porturilor zone libere, promulgarea Legii Investițiilor Străine, reducerea numărului investitorilor străini de pe lista negativă, promovarea deschiderii economice la nivelul producției, industriei IT&C, precum și a altor industrii. În anul 2023, China a adoptat 24 de politici legislative și măsuri pentru a stabiliza domeniul investițiilor străine, a preluat controlul în pilotarea integrării regulilor economice și comerciale internaționale de standard înalt în 5 zone libere pilot și în portul zona liberă Hainan, a propus 8 măsuri pentru sprijinirea construcției proiectului în cadrul iniţiativei “Belt and Road”, s-a extins la 22 de zone libere pilot, a anunțat eliminarea restricțiilor în ce privește investițiile străine în sectorul producției și a alcătuit alte 11 proiecte pilot pentru dezvoltarea sectorului de servicii.

O serie de măsuri pragmatice de deschidere vor crea oportunități, în loc să producă probleme. În anul 2023, utilizarea efectivă de către China a capitalului străin va însuma aproximativ 1,1 trilioane de yuani, iar 54.000 de noi întreprinderi vor lua naștere prin intermediul investițiilor străine, marcând o creștere de 39,7%.

În primul trimestru al acestui an, 12.000 de noi întreprinderi au fost înființate cu ajutorul finanțărilor străine, iar utilizarea efectivă a capitalului străin a fost de 301,67 miliarde de yuani, fiind încă la un nivel istoric ridicat.

În luna aprilie a acestui an, grupul BMW a făcut public planul de investiție a 20 miliarde de yuani în fabrica de producție de la Shenyang, finanțând astfel inovația tehnologică și modernizarea; Bridgestone a anunțat o investiție de 560 milioane de yuani în piața chineză pentru a consolidarea construcției bazelor de producție și extinderea capacității de producere a anvelopelor pentru autoturismele de înaltă performanță. Putem vedea că mediul de business din China a fost mereu favorabil și a constituit un pământ fertil pentru investițiile și afacerile din străinătate. În viitor, China va adopta măsuri pragmatice și eficiente pentru a promova dezvoltarea produselor de calitate înaltă, pentru a se conecta cu restul lumii la un nivel mai înalt de deschidere, pentru a continua aprofundarea cooperării economice și comerciale regionale către o dezvoltare deschisă, incluzivă, echitabilă, bazată pe câștigul reciproc. Toate acestea vor permite oamenilor din toate țările să se bucure de beneficiile generate de globalizarea economică și creșterea economică”.

• Creștere anuală de 5,2%, una dintre cele mai rapide printre economiile importante ale lumii

Guvernul chinez și-a propus să promoveze activ construcția unui sistem industrial modern și să accelereze dezvoltarea de forțe productive cu nouă calitate. Cu alte cuvinte, scopul este acela de a atribui inovației rolul principal, de a scăpa de modul tradițional de creștere economică și de dezvoltare a productivității, de a crește productivitatea totală a factorilor și de a crea noi avantaje și noi motoare pentru dezvoltarea economică a Chinei.

În China, prin intermediul inovației științifice și tehnologice, al modernizării industriale și al transformării ecologice, o formă de producție cu nouă calitate a prins treptat contur. Industriile strategice emergente, cum ar fi tehnologia informației de ultimă generație, biotehnologia, echipamentele de ultimă generație și protecția mediului verde au devenit mai puternice.

Tehnologiile digitale precum cloud computing, big data, blockchain și inteligența artificială sunt profund integrate printre cele tradiționale. Forța de producție cu nouă calitate dispune de un impact puternic și sprijin asupra dezvoltării de înaltă calitate a Chinei, a mai spus domnul Han Chunlin.

Potrivit domniei sale, economia Chinei avansează în mod constant, iar viitorul este unul promițător. În 2023, economia Chinei s-a redresat și a avut, în principiu, un trend ascendent, cu PIB-ul său depășind 126 de trilioane de yuani, având o creștere anuală de 5,2%, una dintre cele mai rapide printre economiile importante ale lumii:

“Creșterea de peste 6 trilioane de yuani este echivalentă cu producția economică anuală a unei țări de dimensiuni medii. În ultimii ani, economia Chinei a reprezentat aproximativ 18% din economia mondială, iar contribuția sa la creșterea economică mondială a rămas în jur de 30%, continuând să ofere un impuls puternic dezvoltării economice mondiale. În primul trimestru al acestui an, economia Chinei a avut un început promițător. PIB-ul a crescut cu 5,3%, iar creșterea mai multor indicatori majori precum investițiile, consumul, importul și exportul a fost în general stabilă.

Valoarea adăugată a producției de înaltă tehnologie peste dimensiunea desemnată a crescut cu 7,5% anual, consumul de energie al Chinei pe unitatea de GDP a scăzut cu 0,1% de la an la an, iar transformarea ecologică a obținut rezultate remarcabile.

În martie și aprilie, PMI-ul industriei prelucrătoare a fost situat în intervalul de expansiune de peste 50%, ceea ce reflectă pe deplin redresarea continuă a economiei chineze.

În ceea ce privește inovația și dezvoltarea, cheltuielile Chinei au reprezentat 1,9% din PIB în 2012 și 2,6% în 2023. Numărul întreprinderilor high-tech a crescut la aproximativ 400.000, iar numărul întreprinderilor unicorn ocupă locul al doilea în lume.

Cota de export a Chinei pe piața internațională, care a fost de aproximativ 10% în 2012, reprezintă acum aproximativ 14%. Rata de urbanizare a Chinei continuă să crească. În 2012, rata de urbanizare a fost de aproximativ 53%, iar anul trecut a ajuns la 66,2%, o creștere anuală de aproape 1 punct procentual. Unele industrii noi, noi forme de afaceri, noi modele și noi investiții continuă să apară, cu o tendință de creștere puternică”.