Doar trei obiective sunt realizate din cele 27 stabilite de autorităţile publice româneşti, în ultimul an de implementare a Strategiei Naţionale de Competitivitate 2015-2020 (SNC), potrivit evaluării SNC publicată de organizaţia neguvernamentală INACO – Initiaţiva pentru Competitivitate, la sfârşitul lunii ianuarie 2020.

“Obiectivul major al oricărei ţări sau firme este competitivitatea. Dar creşterea competitivităţii este o provocare majoră pentru toţi actorii implicaţi şi presupune viziune, strategie, acţiune, creativitate, tare multă seriozitate şi consecvenţă. România are o Strategie Naţională de Competitivitate pentru perioada de programare 2014-2020 (revizuită uşor în 2015), cu cinci axe strategice şi 27 de direcţii de acţiune, dar rezultate prea puţine. 16 obiective ale acestei Strategii cheie sunt neîndeplinite, unele înregistrând regrese semnificative, iar 8 ţinte asumate sunt îndeplinite parţial”, spune Andreea Paul, preşedinte INACO într-un comunicat.

Ea susţine că ţintele sunt stabilite chiar de către instituţiile publice, însă aşa “bune – rele cum sunt”, odată adoptate de către Guvern ele devin obligatorii. “Cu o proporţie de aproape 60% dintre ţinte nerealizate şi 30% parţial realizate, nu prea avem cu ce ne mândri în materie de acţiune efectivă, seriozitate şi consecvenţă. La intenţii şi declaraţii stăm bine, la fapte mai puţin. Însăşi evaluarea anuală a gradului de implementare a acestei Strategii era atribuţia obligatorie a Guvernului, specificată explicit în SNC, dar omisă, de data aceasta, cu consecvenţă”, precizează Andreea Paul.

Cele trei obiective ale SNC îndeplinite în prezent, raportate la ţintele oficiale vizează: accesul întreprinderilor la internet în broadband (ţinta SNC era de 80%, media UE e deja de 96%, iar 4 state – Danemarca, Olanda, Finlanda şi Lituania – asigură accesul 100% al întreprinderilor la broadband); rata de ocupare a populaţiei cuprinsă între 20-64 de ani (70%); reducerea cu 580.000 de persoane a populaţiei aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială (datele Eurostat arată că peste 1,6 milioane de români au ieşit din rândurile populaţiei care se confruntă cu risc de sărăcie şi excluziune socială între 2014 şi 2018, dar peste 6,3 milioane de români se confruntă în continuare cu acest risc).

Pe de altă parte, aspectele structurale critice care ţin de calitatea vieţii de zi cu zi şi care se înrăutăţesc, în loc să se corecteze ţin de: conectarea la reţeaua electrică – locul 157 din 190 de ţări analizate (în scădere cu 3 poziţii faţă de anul anterior, în raportul “Doing Business” al Băncii Mondiale) şi obţinerea autorizaţiei de construcţie – locul 147 din 190 de ţări analizate în acelaşi raport (în scădere o poziţie faţă de anul trecut).

Comunitatea de experţi ai INACO semnalează că, deşi economia creşte, România pierde poziţii strategice în rapoartele globale dedicate competitivităţii talentelor, uşurinţei de a derula afaceri, în Raportul Global de Progres Social, iar capitala Bucureşti pierde în competitivitate urbană, dar şi în clasamentul global al inovaţiei oraşelor.

În schimb, România câştigă poziţii strategice în Raportul Global al Competitivităţii Turismului şi în Raportul Global al Competitivităţii 4.0. “Acest ultim raport ne arată şi punctele cele mai sensibile unde reacţia ţării noastre ar trebui să fie urgentă şi de impact: locul 133 la uşurinţa de a găsi angajaţi competenţi / cu abilităţile necesare, din 141 ţări analizate; locul 126 în lume la asigurarea stabilităţii politice de către Guvern; locul 125 la formarea gândirii critice în procesul de predare şi la mobilitatea internă a forţei de muncă; locul 123 la timpul necesar începerii unei afaceri”, se arată în document.

De asemenea, România mai ocupă locul 119 la calitatea infrastructurii rutiere, locul 113 la viziunea Guvernului pe termen lung, la abilităţile absolvenţilor de studii superioare şi la complexitatea tarifelor şi locul 111 în lume la calitatea trainingurilor vocaţionale şi la atitudinea privind riscul în afaceri.