• Hidroelectrica își menține interesul pentru preluarea activelor CEZ din România, însă este o decizie de oportunitate care, în final, rămâne la latitudinea acționarilor.
• Listarea Hidroelectrica: Ne-am respectat angajamentele luate cu privire la selecția consultanților, nu am redus turația motoarelor pentru pregătirea listării. Apreciem că în luna mai a acestui an vom avea deja atât consultant juridic, cât și equity advisor pentru IPO. 
• Introducerea prețului reglementat nu a fost o masură în beneficiul populației, ci în favoarea unor grupuri de interese economice care au căutat obținerea profitului prin alte mecanisme decât cele concurențiale generate de funcționarea unei piețe libere.
• Implementarea prețului reglementat anul trecut nu doar că a diminuat competitivitatea, dar a produs efecte negative în lanț în tot sectorul economic.
• Hidroelectrica nu a oprit activitatea investițională, însă ne confruntăm cu o scădere de ritm venită din partea contractorilor noştri.
• Mare parte din investițiile Hidroelectrica sunt blocate în mod nejustificat de diverse entități ale statului, în special în zona de ape, paduri si mediu.
• Noi ne dorim liberalizarea post criză și concurența reală. Sunt convins că acesta este singurul mecanism autentic prin care consumatorii casnici și industriali pot să beneficieze de un preț corect.  
• Înfiinţarea Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică (HENRO) – a fost foarte greu să contracarăm în anii trecuți presiunea venită din partea furnizorilor de ultimă instanță, care au reușit să-si promoveze mult mai bine interesele în fața autorităților
• Prețul la apă este exagerat în România, iar acesta este un semnal de alarmă pe care Hidroelectrica l-a tras de foarte multe ori.

* Interviu cu domnul Bogdan Badea, președintele directoratului Hidroelectrica 

Stimate domnule Bogdan Badea, cum este afectată activitatea Hidroelectrica de pandemia de COVID 19? Cât de mult afectează rezultatele Hidroelectrica scăderea cererii şi a preţurilor la energie?

Bogdan Badea: Suspendarea activităților industriale, precum și măsurile luate în sensul reducerii tuturor activităților în general, au dus – în mod evident, la o scădere a consumului de energie electrică. Prețul energiei vândute pe piețele libere a scăzut și el ca urmare a debalansării dintre cerere și ofertă, așa cum era de așteptat. În plus, au crescut la nivel intern cheltuielile cu personalul generate de asigurarea continuității producției de electricitate în principalele centrale din portofoliul Hidroelectrica. În acest sens, societatea a investit până în prezent peste 1,42 milioane lei, pentru a crea condiții propice , în toate cele șapte sucursale, pentru personalul aflat în consemn. Sumele au mers către dotări suplimentare, lucrări de reparații și dezinfecție, servicii de cazare, închirierea și dislocarea de containere etc. La toate acestea se adaugă cheltuieli cu hrana, precum și orele de munca plătite în valoare de circa 750 mii lei lunar, pentru 335 salariați (308 bărbați și 27 de femei) care lucrează în regim de izolare.

Ne așteptăm la o scădere drastică a veniturilor companiei, a profitabilității și cash flow-ului în acest an.

Peste toată această situație, Hidroelectrica a primit în acest an încă două lovituri. Prima este reprezentată de o secetă extremă cu care ne confruntăm și care se apropie din punct de vedere al gravității cu cea din perioada 2011-2012, când a fost declarată forță majoră. A doua lovitură vine din obligativitatea de a vinde până la 3,1 TWh energie la preț reglementat către noii favorizați ai zilei –  furnizorii de ultimă instanță, ca urmare a implementării metodologiei ANRE. Combinate, cele trei recrează condiții extrem de periculoase, cu care compania s-a mai întâlnit în trecut, rezultatele fiind dezastroase. Să nu uităm că insolvența Hidroelectrica a venit pe un fond asemănător.

Pe acest fond, ne așteptăm la o scădere drastică a veniturilor companiei, a profitabilității și cash flow-ului în acest an.

Cât de mult afectează această pandemie derularea investiţiilor Hidroelectrica?

Bogdan Badea: Hidroelectrica nu a oprit activitatea investițională, însă ne confruntăm cu o scădere de ritm venită din partea contractorilor noştri.

Activitatea de investiții se bazează pe două componente esențiale. Prima este faza preinvestițională, în care se pregătesc documentațiile tehnice, studiile de fezabilitate, procedurile de achizițiile etc. și este, poate, cea mai importantă etapă. Cea de-a doua este faza de execuție efectivă a lucrării și punerea în funcțiune a obiectivului. Este etapa cea mai vizibilă, vârful iceberg-ului, dacă vreți, și etapa care ne creează cele mai mari satisfacții.

În ultima perioadă ne-am concentrate suplimentar pe faza preinvestițională. Am făcut efortul de a transforma în oportunitate situația deosebită generată de pandemie, astfel că am mobilizat toate resursele companiei în direcția pregătirii pentru execuție a cât mai multor investiții. Echipele noastre au lucrat într-un ritm intens, pregătind o serie de proiecte ce urmează a fi supuse aprobării Adunării Generale a Acționarilor.

În ceea ce privește zona lucrărilor aflate deja în execuție ne confruntăm cu o evidentă scădere de ritm venită din partea contractorilor noștri. Aceștia au diminuat volumul de lucrări invocând pandemia, unii din motive obiective, alții încercând să se folosească de această situație ca scuză pentru întârzierile înregistrate în executarea unor obiective. Analizăm de la caz la caz și luăm decizii în consecință pentru a diminua pe cât posibil impactul pe care pandemia îl are asupra programului investițional. În plus, acestor nedorite reduceri de ritm li se suprapune un blocaj cvasi-total pe zona de relaționare cu autoritățile publice în ceea ce privește obținerea de avize și acorduri necesare derulării programului de investiții.

Este o perioadă de transformări, atât interne, cât și externe companie. Sunt schimbări pe care le trăim și din care învățăm. La nivel intern vrem să realizăm o creştere a coeziunii echipei manageriale şi a echipelor de lucru și să facem tranziţia de la o abordare formală, ierarhică, la o abordare bazată pe proiecte.

Ne aflăm în plin proces de transformare organizatorică, ca urmare a implementării fazei doi din proiectul demarat în urmă cu mai bine de un an – ”Hidroelectrica – societate orientată pe proiecte”, care vizează profesionalizarea personalului care gestionează activitatea de investiții. Ne dorim ca prin implementarea acestui program în Hidroelectrica să îmbunătăţim actul de conducere, procesul decizional, comunicarea şi leadership-ul, cu implicații directe asupra creșterii vitezei de derulare a proiectelor.

Privind în exteriorul societății, un lucru pozitiv pe care l-am constatat în perioada stării de urgență este acela că deciziile pot fi luate rapid. Este un moment zero din care și noi, dar și autoritățile, avem de învățat. România are nevoie de simplificarea procesului birocratic pentru a-și putea atinge țintele. Această debirocratizare trebuie să se manifeste atât la nivel guvernamental, în ceea ce privește stabilirea politicilor publice sectoriale, cât și la nivelul următor, al angrenajelor care asigură efectiv ducerea la îndeplinire a acestora.

Recentul ordin al ministrului cu privire la accelerarea ritmului este în linie cu planurile și strategia Hidroelectrica. Cu toții ne dorim investiții noi, însă cheia pentru acestea este cooperarea inter-insitutuțională și consecvența în urmărirea proiectelor de interes strategic. Trebuie însă înțeles foarte clar un lucru: indiferent cât de mult își propun companiile să facă și care sunt resursele pe care le alocă, nu sunt șanse reale de succes dacă nu sunt identificate soluții pentru obținerea cu celeritate a avizelor și autorizațiilor pentru obiectivele considerate prioritare în politicile publice. Cred că nu mai este necesar să menționez că mare parte din investițiile Hidroelectrica sunt blocate în mod nejustificat de diverse entități ale statului, în special în zona de ape, paduri si mediu. Într-o logică normală, aceste entități ar trebui să fie parteneri ai Hidroelectrica in dezvoltarea proiectelor de energie verde și nu principala frână a investițiilor.

Am găsit soluții care să permită desfășurarea activităților fără sincope.

Aţi apelat la şomajul tehnic pentru angajaţii Hidroelectrica?

Bogdan Badea: Nu am considerat că este necesar să apelăm la o astfel de măsură în ceea ce privește salariații noștri. Cred ca sunt alții care au mult mai multă nevoie de sprijin din partea statului în această perioadă. Am găsit soluții care să permită desfășurarea activităților fără sincope. Folosim mijloacele moderne de comunicare la distanță, avem semnăturile electronice care permit managementului să valideze decizii fără să fie nevoie de prezența fizică la sediu sau în obiective si, acolo unde este posibil, salariații își desfășoară activitatea de la domiciliu. Mare parte din personalul suport al Hidroelectrica lucrează de acasă și pot să vă spun că salariații s-au adaptat foarte repede la noile condiții și răspund prompt la ceea ce au de făcut.

Din informaţiile pe care le deţineţi, mai este interesată BERD de pachetul de până la 5% din Hidroelectrica? Cât de mult afectează această situaţie listarea acţiunilor companiei?

Bogdan Badea: Au avut loc discuții referitoare la interesul BERD pentru Hidoelectrica înainte de pandemie, însă nu suntem noi în măsură să răspundem la această întrebare. Așteptăm ieșirea din starea de urgență și abia ulterior vom vedea cum decurg lucrurile și în ce direcție.

Din perspectiva listării Hidroelectrica, noi ne-am respectat angajamentele luate cu privire la selecția consultanților, nu am redus turația motoarelor pentru pregătirea listării. Apreciem că în luna mai a acestui an vom avea deja atât consultant juridic, cât și equity advisor pentru IPO. Din punctul de vedere al momentului când se va întâmpla efectiv listarea, acest lucru va fi stabilit împreună cu acționarii companiei, pe baza recomandărilor făcute de experții selectați astfel încât beneficiile să fie maxime pentru acționari.

Ordonanţa militară nr. 8 prevede că în perioada stării de urgență se suspendă procedurile de vânzare/cumpărare de pachete majoritare de acțiuni ale companiilor din Sistemul Energetic Național. La AGA din 14 aprilie aţi cerut amânarea aprobării de către acţionari a depunerii unei oferte angajante pentru activele CEZ. Cât de mult afectează apariţia acestei Ordonanţe militare negocierile privind preluarea activelor CEZ din România?

Bogdan Badea:  Cred că este clar pentru toată lumea că în asemenea situații ordinele se executa, nu se discută. În orice caz, este vorba de o suspendare temporară, nu de o anulare. Noi așteptăm ridicarea acestor restricții pentru continuarea procesului în care ne-am angajat, având în vedere stadiul avansat al procedurii. Vă asigur că Hidroelectrica își menține interesul pentru preluarea activelor CEZ din România, însă este o decizie de oportunitate care, în final, rămâne la latitudinea acționarilor.

Toată această poveste aberantă a reintroducerii pieței reglementate s-a făcut pe spatele companiilor de stat.

Cum vă afectează activitatea plafonarea preţurilor la energie?

Bogdan Badea:  Apreciem că decizia de plafonare vine ca o măsură de moment care dovedește, o dată în plus, că introducerea prețului reglementat nu a fost o masură în beneficiul populației, ci în favoarea unor grupuri de interese economice care au căutat obținerea profitului prin alte mecanisme decât cele concurențiale generate de funcționarea unei piețe libere.

Măsura vizează evitarea creșterii speculative a prețului la energie. Este evidentă acum, mai mult decât oricând, discrepanța dintre prețurile reale la care se tranzacționează energia pe piața liberă și prețurile la care aceasta ajunge la populație. Diferențele sunt, în unele cazuri, de peste 150 de lei pe MWh.

Toată această poveste aberantă a reintroducerii pieței reglementate s-a făcut pe spatele companiilor de stat. Instanța a declarat deja ilegală această reglementare prin care instituții ale statului au cedat intereselor de moment ale unei categorii de actori din piaţa de energie, în loc să apere mediul concurențial și mediul de business românesc. Implementarea prețului reglementat anul trecut nu doar că a diminuat competitivitatea, dar a produs efecte negative în lanț în tot sectorul economic.

Trebuie avut în vedere că metodologia care a stat la baza stabilirii prețurilor reglementate în acest an a fost declarată – subliniez, ilegală, de o instanță din România și nu se poate continua în acest fel. Nu am vrea să se mai repete situațile din trecut când au fost adoptate reglementări și a fost nevoie de ani de procese pentru a demonstra că sunt greșite, așa cum a fost, spre exemplu, în cazul interzicerii exportului de energie în anul 2015. Atunci ANRE a amendat Hidroelectrica, iar Avocatul General al Curţii Europene pentru Justiţie (CJUE) s-a pronunţat în data de 2 aprilie 2020, deci după aproape 5 ani, arătând că măsura a fost una anti-europeană și nejustificată. („Articolul 35 TFUE se opune unei reglementări a unui stat membru care, prin impunerea obligației de centralizare a tranzacțiilor angro cu energie electrică pe o platformă unică, administrată de un operator desemnat de autoritățile naționale, le interzice producătorilor să exporte direct energia respectivă în alte state membre. Această măsură nu poate fi justificată, cu caracter general, prin invocarea unor motive precum transparența sau siguranța aprovizionării în cazul în care acestea din urmă au la bază rațiuni de ordin economic privind creșterea prețurilor ca urmare a unui eventual import de energie electrică”)

Răul a fost făcut, însă asta s-a putut dovedi după ani de procese. Cine răspunde pentru toate aceste lucruri, cine își asumă prejudiciile create?

Avem speranța ca această decizie de plafonare să stopeze derapajele suplimentare și așteptăm ca, măcar în ceasul al 12-lea, să se ia măsurile de revenire rapidă la piața liberă.

Noi ne dorim liberalizarea post criză și concurența reală. Sunt convins că acesta este singurul mecanism autentic prin care consumatorii casnici și industriali pot să beneficieze de un preț corect.  

Ce ne puteţi spune despre înfiinţarea Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică (HENRO). De ce considerati ca este nevoie de o astfel de asociaţie?

Bogdan Badea:  Ideea asociației a venit ca urmare a constatării faptului că interesele Hidroelectrica și, în general, ale producătorilor de energie electrică, nu au fost corect reprezentate de organizațiile existente și din care facem parte. A fost foarte greu să contracarăm în anii trecuți presiunea venită din partea furnizorilor de ultimă instanță, care au reușit să-si promoveze mult mai bine interesele în fața autorităților. Am învățat o lecție dureroasă și e momentul ca și producătorii să fie solidari, astfel încât balanța să fie echilibrată în interesul tuturor participanților la piață.

Deschiderea către piața comună europeană de energie înseamnă că în curând vom fi nevoiți să concurăm cu alți producători care folosesc aceleași tehnologii, însă nu plătesc nici un fel de taxe pentru apă. În această situație, competitivitatea noastră scade și pornim din start cu un handicap nejustificat.

Cartel Alfa a cerut, recent, guvernanţilor reducerea preţului apei, de la nivelul actual, cu 90-95%, pe o perioadă determinată, pentru producătorii de energie hidroelectrică pentru perioada 2020-2021, cu obligativitatea operatorilor respectivi să ajusteze prețul de vânzare cu suma corespunzatoare echivalentă. În cazul în care nu ajustează prețul de vânzare, diferența de preț să fie colectată printr-o taxă echivalentă într-un fond de urgență la dispoziția Guvernului sau a ministerului de resort. Care este opinia dvs. despre o astfel de măsură?

Bogdan Badea: Considerăm că ideea fondului de urgență, în care să se colecteze anumite sume destinate unor categorii vulnerabile, raspunde mult mai bine nevoii de protectie a populaţiei decât introducerea prețurilor reglementate. Este o propunere pe care și noi am susținut-o cu alte ocazii și un demers mult mai corect: în acest fel banii vor ajunge acolo unde trebuie, la cetățeni, și la cei care au cu adevărat nevoie de susținere.

Prețul la apă este exagerat în România, iar acesta este un semnal de alarmă pe care Hidroelectrica l-a tras de foarte multe ori. Sunt cu atât mai îngrijorat de acest aspect cu cât intențiile anunțate de Ministerul Apelor și Pădurilor converg către creșterea în continuare a acestui preț.

La sfârșitul anului 2017, Consiliul Concurenței a dat publicității un raport privind ”Investigaţia sectorială referitoare la gestionarea resurselor de apă de suprafaţă şi efectele produse asupra pieţelor situate în aval (energie electrică şi irigaţii)”, de ale cărui concluzii și recomandări nu se ține seama. În document se arată că ”majorarea bruscă şi semnificativă a nivelului contribuţiilor pentru apa uzinată la sfârşitul anului 2010, în mijlocul unei crize economice, fără luarea în considerare a situației economice reale a utilizatorilor de apă, deja grevaţi de alte sarcini legale  precum valorificarea unei părţi importante a producţiei la un preţ reglementat, a creat probleme producătorilor de energie electrică din România”. În plus, costurile cu apa uzinată pun producătorii hidro în dificultatea de a concura pe piaţa operabilă [4M Market Coupling (4M MC)] la care sunt conectate România, Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă).  Mai mult decât atât, în același raport se arată că tariful cerut pentru apa turbinată nu ţine cont de niciunul dintre factorii tehnici ce influenţează funcţionarea unei centrale: diferenţa de cădere (înălţimea căderii de apă); diferenţa de putere; calitatea apei din emisar.”

Acest raport al Consiliului Concurenței este un document care nu ar trebui lăsat într-un sertar atunci când discutăm de prețul la apă. Sunt multe similitudini ale situației despre care face vorbire raportul cu cea a momentului actual.

Creșterea prețului la apă este un fenomen care generază cheltuieli suplimentare și care se reflectă imediat în procesul de producție, generând un efect în lanț. Mai mult, deschiderea către piața comună europeană de energie înseamnă că în curând vom fi nevoiți să concurăm cu alți producători care folosesc aceleași tehnologii, însă nu plătesc nici un fel de taxe pentru apă. În această situație, competitivitatea noastră scade și pornim din start cu un handicap nejustificat.

În BVC propus AGA spre aprobare la finalul lunii aprilie, spuneţi că veniturile în scadere sunt influențate în principal de aplicarea Ordinului ANRE 216/2019 – conform acestuia şi a deciziilor ANRE, Hidroelectrica este obligată să vândă o cantitate de 3.155.651 MWh cu un preţ mediu de 102.54 lei/MWh pe piaţa reglementată, mult inferior preţurilor de pe alte pieţe. Astfel, impactul pe care aplicarea Ordinului ANRE 216/2019 îl are asupra societăţii în anul 2020 este nerealizarea de venituri în cuantum de 440 milioane de lei. Acest lucru va afecta, cu siguranţă, preţul de la listare. Intenţionaţi să discutaţi cu ANRE/statul român referitor la acest ordin?

Bogdan Badea: Hidroelectrica și-a exprimat încă de la încept dezacordul cu privire la implementarea acestui ordin. Avem o hotărâre judecătorească ce confirmă faptul că introducerea prețului reglementat a fost o propunere discriminatorie și anti-europeană. Așteptăm rezultatul final al procesului și, în funcție de acesta, vom lua măsurile pentru recuperarea prejudiciului care ne-a fost produs.

Ordinul ANRE a avut două efecte: pe de o parte a scăzut valoarea dividendelor care mergeau la bugetul de stat, acestea luând drumul altor buzunare, iar pe de altă parte a condus la creșterea prețurilor pe piețe ca urmare a faptului că mai puțină energie a fost disponibilă pentru vânzare.

La acest moment salutăm inițiativa de liberalizarea a pieței de energie și o susținem fără rezerve, precum și ideea de a se crea un fond de solidaritate prin care populația să fie ajutată să depășească aceste momente dificile.  Este mult mai corect așa, decât să fie impus un preț reglementat, care nu a făcut altceva decât să bage bani în profiturile furnizorilor de ultimă instanță, în vreme ce românii nu au simțit nici un beneficiu.

Deși anul trecut cantitatea destinată pieței reglementate nu a fost foarte mare, am avut o diminuarea a profitului. Suntem însă profund îngrijorați de seceta din acest an care, coroborată cu cantitatea mare de energie necesar a fi livrată la preț reglementat, poate genera aceleași premise care în 2011-2012 au condus la intarea în insolvență. Prima parte a anului s-a dovedit a fi deja una complicată însă, dacă intrăm cu preț reglementat și în a doua jumătate, va trebui implementat un plan de avarie și măsuri de restructurare ca să evităm ce s-a întâmplat în trecut.

(Citiţi, în partea a doua a interviului, care va apărea mâine, despre investiţiile pe care le are în vedere Hidroelectrica)