Prin aplicarea acestei legi, vom urca o poziţie sau două în clasamentul DESI, unde acum România se află pe ultimul loc, potrivit lui Sărmaș
Nevoia pentru o infrastructură digitală coerentă și integrată la nivelul administrației publice din România, care să ofere servicii digitale de calitate cetățenilor, a devenit una certă. Lipsa interoperabilității sistemelor informatice din administrația publică este un obstacol major în dezvoltarea serviciilor digitale centrate pe utilizatorul final.
Legea interoperabilității va influența viața fiecăruia dintre noi prin eficientizarea serviciilor publice și a procedurilor de lucru ale instituțiilor publice și private.
Sabin Sărmaş, președinte al Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Camera Deputaților şi iniţiatorul proiectului de Lege a Interoperabilităţii, aflat acum în dezbatere publică, ne-a povestit mai multe despre această iniţiativă într-un interviu.
Reporter: Ce aduce nou acest proiect de lege?
Sabin Sărmaş: Este prima reformă adevărată care se face în domeniul transformării digitale și al debirocratizării. Noutatea fundamentală pe care o aduce acest proiect este că schimbă cumva paradigma de a utiliza hârtia ca suport pentru transport de informații.
Celebrul “dosar cu şină” este un mijloc de a transporta informații pe care – culmea! – le iei de la o instituţie a statului şi o duci la altă instituție a statului.
Noua lege spune că nu mai funcționăm în felul acesta, că folosim pe bazele de date pe care noi deja le avem – le numim registre de baze a datelor -, iar instituțiile își iau de acolo informația direct, nemaipunând cetățeanul în situația de a i se solicita fie la ghișeu un dosar cu șină cu informaţii pe hârtie sau de a i se solicita în mediul online documente pe care să le încarce.
Legea are dublu impact, pentru serviciile publice pe care le soliciţi la ghişeu, dar şi pentru cele care sunt solicitate strict online.
În acest proiect, am definit câteva registre de bază, care au fost ușor de identificat, de la Evidența Populației, RAR, ANAF, Registrul Comerțului, Cadastru etc., lăsând la latitudinea Guvernului ca, în timp, în funcție de niște criterii de date primare, să mai creeze alte registre de bază dacă e nevoie. Aceste baze de date sunt distribuite şi sunt în grija fiecărei instituţii în parte.
Autoritatea pentru Digitalizarea României este responsabilă de implementarea acestei platforme din punct de vedere tehnic, cu care se integrează fiecare bază de date.
Prin platforma de interoperabilitate, aceste date vor putea fi interogate în timp real de către funcționarii publici, care vor verifica doar identitatea solicitantului, fără a-i impune prezentarea altor documente justificative sau constatatoare, dispărând practic celebrul dosar cu șină. Același lucru se va întâmpla și atunci când un serviciu public va fi accesat exclusiv online, utilizatorul având acces la toate datele pe care instituțiile publice le dețin despre el sau despre bunurile sale, nemaifiind necesară încărcarea unor documente suplimentare sau a altor informații.
Astfel, platforma de interoperabilitate devine canalul din care fiecare instituție publică, inclusiv primării, cât și instituții private își extrag aceste date.
În plus, ADR centralizează lucrurile la nivel de politici, dar lăsăm distribuite sarcinile fiecărei instituții pentru a nu le lua din atribuții. Practic, acest canal nu aduce toată bazele la un loc, ci creează doar un mediu la care fiecare are acces, ca la o rețea de distribuție de apă: fiecare se conectează pentru a avea acces la informație.
Reporter: Ce date vor putea fi accesate din această platformă în primă fază?
Sabin Sărmaş: În acest proiect de lege am vizat date care țin de persoană, bunuri mobile și imobile, adresă, ONRC, ANAF și vreo două registre de la Ministerul Agriculturii.
Astfel, persoanele fizice nu vor mai fi nevoite să prezinte instituțiilor și autorităților publice dovezi privind persoana lor (ex.: acte de stare civilă, precum certificatele de naștere sau de căsătorie), privind bunurile pe care le dețin în proprietate (extrase de carte funciară pentru imobile, cărți de identitate autoturisme, etc.) sau date privind situația fiscală a contribuabilului existente la ANAF.
De aceleași facilități vor beneficia și persoanele juridice, cărora nu li se va mai solicita – la fiecare interacțiune cu o instituție publică – copii ale certificatului de înmatriculare sau ale certificatelor constatatoare obținute de la Oficiul Registrului Comerțului.
Pentru început, registrele de bază care se vor conecta în mod obligatoriu la platforma de interoperabilitate sunt Sistemul național informatic de evidență a persoanelor, Registrul electronic național al nomenclaturilor stradale, Sistemul integrat de cadastru și carte funciară, Registrul comerțului, Baza de date națională integrată privind vehiculele rutiere înmatriculate, Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor, Portalul instanțelor de judecată, Portalul Ministrului Finanțelor care conține informații despre contribuabili.
Am încercat să alegem cam toate instituţiile extrem de importante care îţi cer mereu multe documente sau informații pe baza cărora se emit avize în permanenţă.
Noi am definit registre de bază pe cele care conțin date primare. Datele primare sunt cele prezumate ca fiind sursa cea mai credibilă și veridică de informație și care primează în fața celorlalte date colectate de orice altă instituție sau autoritate publică.
Registrul de bază conține doar date primare, nu și date preluate din alte registre, care are rol de furnizor primar de date și primează în fața celorlalte registre care dublează total sau în parte conținutul acestuia. Registrul de bază se află sub controlul unei autorități publice sau al unei entități desemnate de Guvernul României, care este abilitată să ia măsurile necesare colectării, stocării, procesării datelor, precum și accesării acestora de către terți.
Reporter: O mare parte din birocraţie va fi eliminată.
Sabin Sărmaş: Se schimbă paradigma.
Filozofia în zona digitală este că avem bazele de date, prezentarea este pe o aplicație web/interfaţă și transportul se realizează prin această platformă de interoperabilitate. Lipsa ei este cam marele generator de birocraţie în România
Estonienii au celebrul X-Road, este o platformă cu care au defilat în toată lumea. Pe lângă identitatea electronică, X-Road a fost pilonul prin care s-a digitalizat Estonia.
Actualul proiect de lege vizează şi un indicator unde România stă foarte prost, este vorba de indicatorul DESI (indicele economiei și societății digitale). În ceea ce privește serviciile publice digitale, România se clasează pe ultimul loc în ceea ce privește indicatorii-cheie, cum ar fi serviciile publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, utilizatorii de servicii de e-guvernare și formularele precompletate. Instituţiile nu comunică între ele, iar cetăţenii sunt nişte poştaşi între ele.
Legea aceasta ne va urca cel puţin o poziţie, poate chiar şi două în DESI.
Reporter: Prin această lege eliminăm celebrul “dosar cu șină”?
Sabin Sărmaş: Eliminăm dosarul cu șină la cele mai multe dintre instituții, când va fi implementată platformă de interoperabilitate.
Ce aduce nou această lege este că se interzice sub orice formă instituțiilor să mai solicite documente pe hârtie și de data aceasta avem şi sancțiuni. Nu s-a mai făcut lucrul acesta până acum.
Astfel, se interzice sub orice formă solicitarea unei informații pe suport fizic, cât timp ea poate fi accesată pe platforma de interoperabilitate.
Toate datele luate prin platforma de interoperabilitate au valoare legală a unor informaţii primite pe un document semnat olograf sau cu semnătură electronica. Adică funcționarul public nu va putea să spună că scrie în lege că trebuie să aduci copie după nu știu ce document semnată olograf, când poate, prin platforma de interoperabilitate, să verifice acele documente și din punct de vedere legal sunt echivalente, adică sunt opozabile în instanță.
Mai există un aspect care va face valuri în industrie şi unii nu sunt mulțumiţi. Mă refer la partea mică din industrie care este beneficiara unor metehne vechi.
Sunt foarte multe primării în țară care depind de câteva companii pentru furnizarea de anumite servicii, de exemplu cele de Registrul Agricol, care este inima unei primării mici de la țară.
Aceste companii nu pun la dispoziție datele primăriilor. Adică, dacă o primărie vrea să își ia un furnizor mai performant, mai inovativ sau mai ieftin nu poate să facă acest lucru pentru că această companie cere foarte mulți bani în schimbul datelor, pentru a se face migrarea.
În legea noastră am spus că toate companiile care furnizează servicii electronice, platforme sau soluții instituțiilor statului sunt obligate să pună la dispoziție prin API datele care sunt gestionate de către aplicație, astfel încât oricând o primărie să poată să schimbe furnizorul, aplicaţia să se poată integra cu altă aplicaţie din primărie etc. Acest lucru nu convine celor care au monopol, dar industria în mare parte a înțeles despre ce e vorba.
Legea încearcă să rezolve cumva managementul datelor la nivelul instituțiilor publice în general și să facem o tranziție către servicii bazate pe date şi ideea de document semnat electronic cumva îşi pierde sensul.
Reporter: Şi instituţiile private pot avea acces la datele din platformă?
Sabin Sărmaş: Acum breasla notarilor este una favorizată cumva. Este una din puţinele entităţi care nu sunt institutii ale statului şi pot să verifice informaţii la DPADP – Evidenta Populaţiei, dacă datele sunt valide sau nu.
Dar băncile, de exemplu, nu pot să facă asta. Prin legea aceasta le dăm posibilitatea şi privaţilor să acceseze date, evident având consimţământul beneficiarului serviciilor electronice. De exemplu, banca poate verifica datele din buletinul clientului, cu acordul lui, în baza de date a Evidenţei Populaţiei. Sau să verifice la ANAF că omul nu are datorii pentru a-i acorda un credit.
Prin noua lege, banca nu te mai trimite la ANAF sau la Evidenţa Populatiei ca să îi aduci un document, ci îi dam posibilitatea să acceseze aceste date.
Pentru privaţi, serviciile vor fi contra-cost, pentru ca o astfel de platformă presupune niste costuri pentru a funcţiona.
Reporter: Înţeleg că datele vor fi ţinute separat de fiecare instituţie. Dar nu va exista un back-up, cu toate datele centralizate?
Sabin Sărmaş: Abordarea centralizată poate să producă anumite efecte negative. În primul rând poți să ai o lipsă de sincronizare între bazele de date.
Un alt inconvenient este că s-ar crea o supra- instituție care ar avea proprietatea și responsabilitatea tuturor datelor și nu este în regulă. Din punctul acesta am preferat descentralizarea. De exemplu Evidența Populației produce datele şi ea este responsabilă pentru toate datele.
Noi creăm doar canalul de acces.
Şi din punct de vedere al securității cibernetice este mult mai bine. Dacă ai un atac cibernetic poate fi afectată o singură baza de date. Este mult mai complicat să îți atace fiecare bază de date în parte și să îţi lanseze un atac cibernetic separat, iar toate să cadă în acelaşi timp.
Cam aceasta este abordarea modernă care se găsește peste tot în lume.
Estonienii și-au făcut ambasade digitale, în data centere în alte ţări. Adică au făcut back-up la bazele de date din țara lor pentru că ei văd Rusia ca o amenințare de mult timp şi atunci au luat bazele și le-au pus şi în alte ţări, cum ar fi Marea Britanie, Spania, Italia etc.
Putem să facem şi noi asta, dar e o chestiune tehnică, ce ţine mai mult de arhitectura soluţiei.
Reporter: Prin această lege va creşte transparenţa.
Sabin Sărmaş: Un alt efect important al legii și implementării platformei de interoperabilitate este creșterea transparenței actului administrativ, toți cetățenii având posibilitatea de a vedea modul în care le-au fost accesate datele și scopul pentru care anumite informații au fost prelucrate.
Totul este auditat şi transparent. Oamenii vor putea să vadă cine şi de ce le accesează datele. Poţi face asta când ai o identitate electronică şi îţi faci şi un cont. Mai puţin când instituţiile de forţă care te caută pentru anumite fapte penale.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre traseul acestui proiect de lege?
Sabin Sărmaş: Momentan este în dezbatere publică până la finalul lunii martie.
Pentru acest proiect, am creat un grup de lucru Law and Technology Lab al Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor, am adus cinci sau şase asociaţii relevante (ANIS, ASPEN, Concordia, etc.), care au şi know-how-ul tehnic şi care au venit şi cu poziţia companiilor, am invitat universităţi şi societate civilă. Cu toţi am lucrat la acest document. Efortul a fost comun, asumarea este a Comisiei IT.
Foarte important este că acest proiect de lege are şi consens politic.
Până în 10 aprilie facem o consultare publică, după care depunem legea în Parlament în procedură de urgenţă, având sprijinul Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării(MCID) și al Autorității pentru Digitalizarea României(ADR), date fiind termenele strânse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Probabil în mai va trece de Comisii şi la finalul acestei sesiuni parlamentare va fi adoptată.
Pasul următor este ca ADR să stabilească în mod clar termene de livrare. În circa şase luni ar putea să stabilească pentru câteva instituţii scenarii de interoperabilitate.
Implementarea platformei, în forma ei matură, nu trebuie să ia mai mult de un an de zile, procedura de achiziţie – vreo 3-6 luni.
Registrele de bază au un an de zile să se integreze, autorităţile locale au doi ani de zile de la momentul în care Guvernul spune că au registre de bază şi trebuie să se integreze. Trebuie să fim realişti aici pentru că sunt primării în România care nu au capacitatea să se mişte atât de repede. Iar sancţiunile sunt foarte mari în lege şi am instituit şi nişte blocaje încât le paralizăm activitatea. Adică cine nu se va integra cu această platformă de interoperabilitate nu va mai putea să îşi achiziţioneze nimic în zona de IT&C cu o valoare de peste 500.000 de euro.
Legea e gândită în aşa fel încât neaplicarea ei produce daune serioase în instituţie.
Reporter: Finanţarea va fi din PNRR?
Sabin Sărmaş: Banii pentru interoperabilitate sunt din PNRR, câteva milioane de euro maxim.