Update articol:
FORUMUL GAZELOR NATURALE

Ioan IORDACHE, AEI: Hidrogenul va fi vectorul energetic al viitorului

Hidrogenul va fi vectorul energetic al viitorului și va trebui să ne acomodăm cu el, nu doar în sectoarele industriale, ca până acum, ci și in viața de zi cu zi, a spus Ioan IORDACHE, Membru al Asociației Energia Inteligentă și director Executiv al Asociației pentru energia hidrogenului din România, la cea de-a treia ediție a Forumului Gazelor Naturale, organizat de Financial Intelligence, în parteneriat cu Asociația Energia Inteligentă, miercuri, 23 noiembrie 2021.

VEZI PREZENTAREA AICI

Potrivit acestuia, România este inclusă în grupul de ţări (sub treizeci) care produc în mod tradiţional hidrogen. La Tărnăveni (1937), se obținea, în paralel, hidrogen prin hidroliza apei și cracarea (conversia) metanului. În afară de uitilizare la producţia de amoniac (agrochimie), în România, hidrogenul este produs secundar din instalaţii de cloro-sodice. Trebuie menționat că hidrogenul se utilizează în cantități din ce în ce mai mari, în ultimul timp, în rafinării unde este utilizat în procesele de hidrotratare, hidrocracare şi izomerizare, potrivit prezentarii domnului Iordache.

Ioan Iordache a vorbit despre etichetarile pe culori a hidrogenului, in functie de modul în care este produs și cât de prietenos este cu mediul: „La extreme, discutam de cât de mult carbon și cât de multe efecte negative sunt pentru mediu. Hidrogenul e cu atât mai curat, cu cât emisiile sunt scăzute”.

Pentru România și pentru țările care au programe nucleare, un aport important în producția de hidrogen va veni și de la sectorul nuclear, a mai spus Iordache.

El a vorbit despre un studiu comun al Asociației Energia Inteligentă și Asociației pentru energia hidrogenului din România, pentru a înțelege ce înseamnă introducerea hidrogenului în rețeaua de gaze naturale: „In acest studiu, am facut un semafor al infrastructurii de gaze, în care se poate introduce hidrogen, și am văzut ce anume e sensibil, unde se poate introduce, ce știm despre aceste lucruri, cât se poate introduce.

Constatăm și noi că, da, sunt trasee, țevi, conducte care suportă hidrogen. Dar, ce te faci, că fiecare conductă mai are are un compresor, un analizor de gaze, o conexiune. De asemenea, în ce măsură își doresc cu adevărat utilizatorii finali să utilizeze energie și surse verzi sau alternative si cât sunt interesați să schimbe și comportamentul, dar și infrastructura. Nu știu în ce măsură vor vrea să mai facă un efort să asimileze o tehnologie mai curată, mai inovativă.”

El a apreciat ca suntem la un moment zero: „Cu acest studiu, am aratat, în primul rând, că se poate face. Cine citește acest studiu, nu mai rămâne speriat, ba chiar e foarte curajos, va avea entuziasm. Știm cu cine se poate face și știm unde și ce s-a făcut, dar nu e suficient. In pasul următor, trebuie învestit mai mult, trebuie un program mai serios, susținut de autorități, nu doar de companii, pentru a înțelege ce urmează. Este nevoie de o analiză amănunțită, trebuie să discutăm față în față cu participanți importanți, relevanți din această piață a gazelor. De asemenea, trebuie să analizăm amănunțit scenariile, ce variantă e mai fezabilă, mai economică. După momentul zero, trebuie vedem care e opțiunea cea mai relevantă pentru România. Noi am încadrat solutia in 4 scenarii: (1) conversia pentru amestecuri, transportul unui mix; (2) reconversia la hidrogen 100%; (3) conversia parțială, subsisteme/microrețele mixte sau hidrogen 100%; și (4) sistem/e complet noi, independente de actuala infrastructură de gaze naturale”.

Potrivit lui Ioan Iordache, hidrogenul nu e o noutate și sunt companii care transportă hidrogen pe conducte, si in Europa si in SUA: „In cadrul acestui studiu, am analizat în 24 de proiecte din 8 țări și trei continente și în funcție de proiectele găsite, de scopul, de participanții la proiect, am văzut bugetele în care s-au încadrat aceste proiecte. Bugetele pleacă de la câteva milioane și merg până la 17 , poate 20 de milioane, depinde de la caz la caz. „

Potrivit estimărilor analizate, o rețeaua modernizată care să poată transporta mai mult de 1 130 TWh de hidrogen în Europa până în 2040 ar urma să coste între 27 și 64 miliarde EUR.