Update articol:
Dănescu (ARB): Dacă ROBOR era o dulceaţă dintr-un singur fruct, IRCC este o marmeladă dintr-un amestec necunoscut

Isărescu (Agerpres): Să nu vă aşteptaţi că acest IRCC vine ca un miracol şi face dreptate pentru toată lumea, ROBOR-ul a fost demonizat

ROBOR-ul, prin rolul său de indicator pentru credite, a fost demonizat pur şi simplu şi să nu vă aşteptaţi că acest IRCC vine ca un miracol şi face dreptate pentru toată lumea, a declarat, miercuri, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, într-un briefing de presă.

„ROBOR-ul, prin rolul său de indicator pentru credite, a fost demonizat pur şi simplu. Orice indicator are valoare cât timp este credibil. Dacă îl calci aşa în picioare şi îl ţii numai în pumni, îşi pierde din credibilitate. Sunt foarte mulţi factori care acţionează. În măsura în care inflaţia tinde să crească şi publicul percepe acest lucru, ROBOR-ul datorită decalajului în timp, probabil că, la 3 luni, va fi ceva mai mare decât IRCC-ul, dar nu cu mult şi s-a dovedit acest lucru. În schimb, dacă inflaţia vine în jos, şi publicul percepe acest lucru, e foarte probabil ca ROBOR-ul să fie mai mic decât IRCC-ul. Vom trăi şi vom vedea cum va fi. Nu putem să spunem cu exactitate, pentru că sunt mulţi factori care acţionează în acest domeniu, inclusiv controlul lichidităţilor. Să nu vă aşteptaţi că acest IRCC vine ca un miracol şi face dreptate pentru toată lumea. Este un indice care se adaugă la o marjă de dobândă pe care o au băncile şi care este stabilită de fiecare bancă în parte”, a spus Isărescu, citat de Agerpres.

Oficialul BNR a adăugat că dezbaterea privind ROBOR şi IRCC ar putea trece în plan secund în condiţiile în care este posibilă intrarea creditului spre rate de dobândă fixă.

„M-am uitat peste ultimele cifre şi peste 50% dintre creditele din România se dau acum cu dobândă fixă. S-ar putea ca peste un an să constatăm că a fost vorba despre mult zgomot pentru nimic. Intrarea creditului în România spre rate de dobândă fixă s-ar putea să treacă aşa, în plan secundar, toată dezbaterea asta privind ROBOR-ul şi IRCC-ul. E posibil să avem o prezenţă dominantă a creditelor cu rate fixe”, a explicat guvernatorul BNR.

Cât priveşte indicele preţurilor de consum, Isărescu a punctat că, dacă anul agricol va fi unul bun, piaţa va fi suficient de alimentată cu produse volatile şi e posibil ca preţurile la legume şi fructe să scadă.

„Prin întărirea controlului lichidităţii, noi am reuşit, în luna aprilie, dar mai puţin în luna mai, din motive obiective, să păstrăm dobânzile pe piaţa monetară la nivel de peste 3,3%. Asta echivalează cam cu 3%. Vom căuta, prin întărirea controlului politicii monetare, să revenim la această situaţie chiar dacă în prezent, din motive obiective au mai scăzut dobânzile. O asemenea întărire a politicii monetare are impact şi observăm asta inclusiv asupra creditului în lei, dar politica monetară nu este motivul acestei reveniri a inflaţiei. Avem impact din partea veniturilor şi avem impact semnificativ din partea preţurilor volatile. De regulă, preţurile volatile sunt reversibile. Faptul că presa a menţionat cartoful, noi nu îl putem introduce în prognoză decât dacă am avea nişte elemente certe. Mergem pe ideea că impactul este acolo. Dacă anul agricol se anunţă bun, piaţa va fi suficient alimentată cu produse. E posibil ca preţurile la legume şi fructe să scadă şi în consecinţă să avem un revers. La fel şi la ţiţei, nu putem să ştim”, a menţionat Mugur Isărescu.

Acesta a adăugat că BNR este hotărâtă să ţină lucrurile sub control „chiar în acest an electoral năbădăios ca discurs public”.

  • Dănescu (ARB): Dacă ROBOR era o dulceaţă dintr-un singur fruct, IRCC este o marmeladă dintr-un amestec necunoscut

ROBOR era un indice corelat cu creditarea pe termen mediu, ca o dulceaţă dintr-un singur fruct, în timp ce noul indice IRCC este un fel de marmeladă dintr-un amestec necunoscut de fructe, un indice calculat pe baza unor tranzacţii peste noapte, care nu are nicio legătură cu piaţa, a declarat, miercuri, Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

„Este foarte greu de explicat despre ROBOR şi IRCC. IRCC-ul este o medie de mai multe ROBOR-uri, o medie de mai multe cotaţii interbancare la mai multe termene. ROBOR era ceva corelat cu creditarea pe termen mediu, iar astăzi avem un indice calculat pe baza unor tranzacţii peste noapte, care este cumva trimis în timp cu şase luni în urmă faţă de termenul când este aplicat. În concluzie, să mă iertaţi că folosesc o metaforă: dacă noi foloseam o dulceaţă dintr-un anumit fruct, ROBOR la trei luni, astăzi corelăm cu creditarea un fel de marmeladă, nu ştim din ce fructe, vedem doar un rezultat final şi care nu are nicio legătură cu piaţa”, a spus Dănescu, în cadrul Forumului Pieţei Financiare.

El a arătat că discuţiile lansate de autorităţi în ultima vreme pe tema dobânzilor bancare au creat foarte multe aşteptări nerealiste pentru românii cu credite, care acum cred că vor plăti rate mai mici.

„Se creează aşteptări care pot fi mai mult sau mai puţin îndeplinite. Până la urmă promisiunea a fost făcută şi a fost o surpriză şi pentru noi, apropo de dialog, că dobânzile în România vor scădea. Politic poţi să faci o astfel de declaraţie, pentru că, privind ca un contabil, ai venituri şi cheltuieli, nu pot să-ţi cresc veniturile, stimate alegător, dar pot să-ţi scad cheltuielile. A fost o promisiune că vor scădea cheltuielile în privinţa dobânzilor. Şi noi am aflat, ca orice cetăţean, din presă lucrurile acestea. S-au creat aşteptări, s-a pus o presiune, apoi s-a recunoscut că nu s-a dialogat cum trebuie, dar această aşteptare a rămas în continuare”, a precizat reprezentantul băncilor.

Potrivit acestuia, interpretarea juriştilor din bănci este că noul indice de referinţă la calculul dobânzii nu se aplică şi creditelor Prima Casă, întrucât în legea specială pentru acest program este vorba despre ROBOR.

„Şi totuşi iată că astăzi se discută de aplicarea la Prima Casă. Şi, la fel, este o aşteptare publică că dobânzile vor scădea, ceea ce duce la o impredictibilitate masivă cu privire la un subiect mai vechi: vă aduceţi aminte de legea plafonării preţurilor? Aceasta a fost respinsă pentru neconstituţionalitate şi ce este acum este o altă formă de a promite anumite preţuri mai scăzute ale unei industrii pentru cetăţeni”, a mai afirmat Dănescu.

  • Irina Chiţu, Finzoom: „Cine doreşte refinanţarea creditului să compare dobânda anuală efectivă şi să plătească în avans cât mai mult” 

Cei care doresc refinanţarea unui credit pentru a beneficia de noul indice de calcul a ratelor trebuie să compare dobânda efectivă anuală a tuturor băncilor din piaţă şi să încerce să plătească în avans cât mai mult, pentru a reduce din comisioane, a declarat, miercuri, Irina Chiţu, analist şi director general al platformei de servicii financiare Finzoom.

„Trebuie să ne uităm şi să comparăm întreaga piaţă, pentru că sunt bănci care au menţinut dobânzile, bănci care le-au mărit şi unele care le-au scăzut. Comparaţia s-a făcut pentru propriul produs. Dacă facem o comparaţie între bănci, să o facem nu doar după dobândă, ci în funcţie de dobânda anuală efectivă, ceea ce înseamnă costul total al creditului, atât dobânzi, cât şi comisioane. Şi să facem un top al băncilor în funcţie de dobândă pentru creditul pe care ni-l dorim. Aceasta deoarece o bancă e posibil să fi mărit dobânzile, dar în continuare să fie în top 5, iar una să fi micşorat dobânzile, dar să nu fie în top 5”, consideră Chiţu, care a participat la Forumul Pieţei Financiare.

Ea a precizat că orice credit refinanţat presupune costuri suplimentare, iar, dacă vorbim de unul ipotecar, aici intră şi costurile cu terţii, respectiv cele cu evaluatorul şi notarul, care pot ajunge chiar şi la 1.000 de euro.

„Primul pas pentru refinanţare este să mergem la bancă şi să spunem care este problema, să facem împreună cu ea simulări. Important este să comparăm, să luăm o decizie pentru noi, fiecare, cum ne împrumutăm. Pentru creditele ipotecare este mai bine să plătim în avans, de câte ori putem, cu reducerea perioadei de creditare, pentru a plăti cât mai puţine comisioane şi dobânzi”, a continuat Chiţu.

Potrivit acesteia, deja sunt bănci care au anunţat că reduc marjele pentru refinanţări, iar altele au tot felul de promoţii, precum zero comision de analiză a dosarului.

Ea a mai spus că, legal, băncile nu pot schimba deocamdată ROBOR cu IRCC la creditele Prima Casă şi aşteaptă acea ordonanţă de urgenţă anunţată de autorităţi care să legifereze acest lucru.

Întrebată dacă IRCC este mai avantajos decât ROBOR, Chiţu a răspuns: „Pentru creditele noi, va fi mai avantajoasă aplicarea ultimului IRCC, pentru că diferenţa este de aproape un punct procentual. Numai că nimeni nu poate să garanteze că dobânzile vor rămâne jos, pentru că dobânzile sunt pe creştere. Oricum, mai este de adăugat faptul că, dacă în acest moment dobânda de politică monetară este de 2,5%, nici ROBOR, nici IRCC nu pot creşte mai mult de 3,5%, cu cât se pot împrumuta băncile direct la BNR”.

La începutul lunii mai, Banca Naţională a României (BNR) a publicat noul indice referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, care este de 2,36% pe an, acesta fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2018.