Update articol:
Fit for 55

Iuliu Winkler: Tot ceea ce implică dubla tranziție – verde și digitală – reprezintă cea mai mare schimbare din istoria Uniunii Europene

Iuliu Winkler, europarlamentar Sursa foto: winklergyula.ro

Subiectul tranziției echitabile spre o economie verde și digitalizată este important pentru toți, nu doar pentru cei vulnerabili din punct de vedere energetic sau din punct de vedere social, a spus Iuliu WINKLER
Europarlamentar (UDMR, PPE), prim-vicepreședinte al SME Europe, la Dezbaterea ”Fit for 55: România și Planul UE pentru o tanziție verde” organizată de Financial Intelligence, miercuri, 10 noiembrie 2021.

“Pentru a putea realiza o tranziție echitabilă acasă, cred că este obligatoriu să atingem, într-un timp cât mai scurt, destul de multe obiective, dar consider că șase sunt cele mai stringente. Trei trebuie să le realizăm acasă și trei la Bruxelles”, a spus europarlamentarul.

În primul rând, este important să conștientizăm faptul că tranziția verde, așa cum este prevăzută în Pactul verde – Green Deal , care se va pune în aplicare prin măsurile prevăzute în pachetul legislativ Fit for 55 – Pregătiți pentru 55, reprezintă, alături de tranziția digitală, soluția Uniunii Europene pentru ieșirea din criză, pentru redresarea din punct de vedere economic, a spus Iuliu Winkler: “În același timp, este pasul pentru a face o uriașă schimbare de paradigmă și de a intra în secolul 21. Cred că tot ceea ce implică această dublă tranziție, verde și digitală, reprezintă cea mai mare schimbare din istoria Uniunii Europene, o schimbare chiar mai mare decât introducerea monedei euro. Cred că ne aflăm în fața unei transformări mai mari decât cele rezultate din succesivele tratate ale UE care au mers întotdeauna incremental. Știm că UE se dezvoltă incremental. Facem un pas pe care îl absorbim, apoi mai facem unul. Am avut o lărgire, am asimilat-o, apoi am mai făcut o lărgire. De data aceasta, Comisia Europeană vine și ne propune o schimbare totală atât economică, cât și socială. Acest lucru presupune și o schimbare de mentalități.”

Acasă, în România, primul lucru pe care trebuie să-l facem este să informăm, spune Winkler: “Nu cred că putem schimba mentalități printr-o directivă europeană sau printr-o hotărâre de guvern. Trebuie să informăm, să dezbatem, să facem educație. Trebuie să promovăm în rândul tinerilor noile transformări astfel încât ei să înțeleagă ce se întâmplă.  Este o încercare grozav de mare. Este un fenomen care a început deja, iar noi trebuie să conștientizăm schimbarea, și, în același timp, să înțelegem că aceasta vine în favoarea noastră, pentru că noi dorim să avem o șansă. Vrem să avem noi o șansă, precum și copiii și nepoții noștri, dar și generațiile viitoare. Sigur, din câte știu eu, localitățile care sunt la Marea Neagră nu se află în pericol de a fi înghițite de ape, dar trebuie să ne gândim că alții sunt într-un astfel de pericol. De exemplu, deșertificarea o constatăm pe pielea noastră, la fel alte probleme ecologice, cum este poluarea. Am dat acte normative pentru cei care au trăit în orașe poluate, dar nu putem cumpăra efectele poluării prin câțiva lei la pensie. Aceasta nu este o soluție. Este doar un mic pansament.”

În al doilea rând,  cred că trebuie să vorbim despre intervenția statului în economie și să reevaluăm această chestiune, a mai spus europarlamentarul: “În condițiile acestei transformări avem nevoie de intervenția statului în economie, nu în sensul dirijismului sau intervenționismului. Trebuie să fim foarte atenți să nu ajungem la intervenționism, la dirijism, trebuie să lucrăm astfel încât să păstrăm economia socială de piață. Statul are un rol, iar acest rol a crescut în pandemie și va rămâne ridicat și în perioada tranziției digitale și verzi. Trebuie să reevaluăm rolul și înțelegerea noțiunii de ajutor de stat. Și nu mă refer aici la ajutorul de stat prin efectul legii, ci la ajutorul de stat ca fenomen. Să vedem ce înseamnă , cât de subtil și fin este acesta în vestul UE. Dacă decid să construiesc un drum de mare viteză este ajutor de stat, dacă asigur internet în bandă largă este ajutor de stat, dacă intervin în educație și asigur educația duală, educația tehnică, de specialitate și acestea sunt ajutor de stat pentru IMM-uri de exemplu. Dacă reduc birocrația înseamnă ajutor de stat. Intervenția statului în economie, ajutorul de stat, trebuie să vină în favoarea mediului de afaceri prin facilitarea unor lucruri și desființarea altora.

Al treilea obiectiv se referă la înțelegerea poziției României în lanțurile valorice, iar asta ne duce la comerțul exterior. Trebuie să fim conștienți că vom parcurge tranziția verde și etapele din Fit for 55. Ca atare, vom avea nevoie de zeci de mii de stații de încărcare electrică pe șoselele României. Le vom produce în România sau le vom importa? Industria noastră auto va avea nevoie de baterii, știm că bateria este cam o treime din prețul mașinii electrice. Vom importa bateriile sau vom reuși să le fabricăm noi? Vorbim de obținerea hidrogenului verde. Una dintre căi este obținerea lui prin electroliză. Vom avea tehnologii și vom construi noi electrolizoare sau le vom cumpăra? Urmează să decidem dacă vom pune într-o situație și mai grea balanța comercială.”

La Bruxelles, va trebui să negociem la sânge interesul național, apreciaza Iuliu Winkler: “Avem nevoie de o creștere a capacității de negociere. Și alții fac același lucru. Interes național înseamnă să poți fabrica baterii, cipuri, să produci energie atomică. Se vorbește despre taxonomie. România este într-o situație bună ca putere de negociere. Suntem în grupul statelor din estul Europei care, în frunte cu Franța, susțin energia nucleară și suntem în grupul statelor care, în frunte cu Germania, susțin gazul natural ca și combustibil de tranziție. Aceste lucruri nu sunt incompatibile, se împacă foarte bine și se află sub umbrela interesului economic național. Se vorbește mult despre neutralitatea tehnologică. Unii spun că este de neatins, alții că este un principiu important. În momentul în care fixezi zero emisii pentru transport, nu înseamnă oare că încalci principiile neutralității tehnologice? Nu ar fi mai bine să reglementăm în așa fel, încât reglementarea dată să poată fi respectată de mai multe tehnologii, în loc de una singură? Se poate ca o autoritate să aleagă mobilitatea electrică și să le refuze pe celelalte, motivând că doar așa poate obține zero emisii, considerând că alte tehnologii azi sunt imature. Dar dacă suntem sinceri, realiști, vedem că și tehnologia care ne livrează mobilitatea electrică este azi imatură.

A doua chestiune pe care trebuie să o urmărim la Bruxelles este să nu cădem în capcana ideologică și nici în cea a grabei. Capcana ideologică este cea întinsă de cei care promovează cu elan ideea distrugerii creative. Ei spun că acum a sosit momentul să facem totul praf si să punem altceva în loc. Nu putem să cădem în capcana distrugerii creative pentru că nu suntem într-un laborator. UE este formată din oameni, printre altele și din oameni vulnerabili. Nu putem să cădem nici în capcana grabei. Comisia Europeană are o strategie foarte perversă. Și anume aceea de a ne inunda cu mii de documente tehnice. Fizic, nu ai timp să le aprofundezi pe toate într-un timp scurt. E aproape imposibil să cuprinzi toate domeniile de la agricultură la energie regenerabilă într-o perioadă limitată de timp. Eu zic că, din acest punct de vedere,  trebuie ne grăbim încet. Festina lente! Să citim, să ne documentăm și rumegăm toate informațiile  astfel încât să luăm decizii înțelepte.

Să te grăbești încet înseamnă și să pui accentul pe echitate. Și aici vin la cel de-al treilea obiectiv pe care trebuie să-l urmărim la Bruxelles. Tranziția dublă, digitală și verde, trebuie să fie echitabilă și să fie stabilită pe trei niveluri: individual, la nivelul comunității și regional. Trebuie să ne gândim la individ, la consumatorul vulnerabil, la persoana care își pierde locul de muncă, la cel care trebuie recalificat la 55 de ani, de exemplu, pentru că mai are de muncit cel puțin 10 ani.  Apoi, echitatea trebuie să fie aplicată  în comunitățile unde avem acești indivizi vulnerabili. Dacă în Valea Jiului am persoane care trebuie sprijinite la nivel individual, acele persoane formează o comunitate, iar dacă avem aceste comunități atunci avem și nivelul regional. Vom avea regiuni în care economia locală sucombă și trebuie sprijinite. Și iată, revenim la ideea intervenției statului.

Toate aceste obiective, și multe altele, trebuie urmărite atent acasă și la Bruxelles.”

Dar, înainte de toate avem nevoie de o soluție urgentă, rapidă, la criza politică de la București, a mai subliniat europarlamentarul: “Fără a avea un guvern stabil, care să aibă timp, pe lângă presiunile zilei, să se ocupe și de perspectiva pe termen mediu și lung. Fără un guvern stabil, care are și operabilitate la Bruxelles, pentru că, azi, de încredere beneficiem, nu vom reuși.”

Potrivit acestuia, toate obiectivele din Pactul verde trebuie realizate: “Am rețineri față de pachetul Fit for 55 nu în legătură cu obiectivele care trebuie atinse, ci în legătură cu soluțiile propuse, pentru că nu știu dacă acest pachet, așa cum se prezintă acum, reprezintă soluția universală pentru toți. Nu cred că acel pachet este potrivit pentru toate statele membre și comunitățile din UE. Sunt optimist și cred că România, prin multele transformări care ne stau în față și pe care le va parcurge, urmează să facă pasul decisiv pentru secolul 21. Dar acest pas trebuie bine pregătit. Este un proces similar celui care a fost declanșat pentru aderarea noastră la UE. Aderarea s-a întâmplat la 1 ianuarie 2007, dar integrarea a început înainte acestei date și va continua multă vreme. Integrarea va însemna pentru noi și intrarea în Fit for 55. Trebuie să fim realiști: unii o vor face mai repede, alții mai încet. Știu doar că trebuie să fie o dezvoltare structurală și să evităm cu orice preț teoria formei fără fond care încă este prezentă în România.”

BVB | Știri BVB

AQUILA PART PROD COM (AQ) (03/12/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

TRANSILVANIA BROKER DE ASIGURARE (TBK) (03/12/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

AQUILA PART PROD COM (AQ) (03/12/2021)

Notificari - detineri > 5%

ROPHARMA SA (RPH) (03/12/2021)

Raport auditor S1 2021 - art. 108 Legea 24/2017 (R)