Japonia l-a convocat joi pe ambasadorul Rusiei la Tokyo, Nikolai Nozdrev, pentru a protesta față de prima vizită a președintelui rus Vladimir Putin în Insulele Kurile, administrate de Moscova și revendicate de Tokyo, reaprinzând astfel o dispută istorică, relatează EFE, potrivit Agerpres.
Ministrul japonez de externe Toshimitsu Motegi a prezentat un “protest energic” diplomatului rus, cerându-i ca acest protest să fie transmis de urgenţă Kremlinului, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe nipon.
Motegi a transmis că această primă vizită a lui Putin de la preluarea puterii în 2000 este “extrem de regretabilă” şi că “nu numai că are un impact extrem de negativ asupra relaţiilor bilaterale”, ci şi “răneşte sentimentele poporului japonez”.
De asemenea, ministrul japonez a reafirmat că teritoriile numite de Japonia “Teritoriile de Nord” (cele patru insule Kunashiri, Etorofu, Shikotan şi Habomai, din arhipelagul Kurile) “constituie o parte integrantă a teritoriului japonez”, motiv pentru care această vizită “este incompatibilă” cu poziţia Tokyo cu privire la acest arhipelag.
Cu câteva ore înainte, şefa guvernului nipon, Sanae Takaichi, calificase vizita lui Putin în insula Iturup (Etorofu, conform denumirii japoneze) drept “absolut inacceptabilă” şi afirmase că această decizie “accentuează şi mai mult sentimentele antiruseşti în ţară şi îngreunează restabilirea” relaţiilor bilaterale.
“Sperăm că partea rusă va lua foarte în serios gravitatea acestei probleme”, a declarat premierul, menţionând că relaţiile dintre cele două ţări se află deja într-o “situaţie dificilă” încă de la invazia declanşată de Rusia în Ucraina în februarie 2022.
Liderul rus s-a deplasat în insula principală a arhipelagului Kurile în cadrul turneului său în Siberia şi Extremul Orient rus, după ce a asistat la exerciţii militare ale Marinei ruse din Pacific. În Iturup, Putin a vizitat o fabrică de prelucrare a peştelui, un spital şi o şcoală, dar nu a transmis niciun mesaj politic.
Preşedintele rus a vorbit despre Japonia cu o zi înainte, când a afirmat că “sub pretextul evenimentelor din Ucraina, fără a analiza în profunzime motivele acestui conflict, a impus sancţiuni nejustificate” Rusiei. Referitor la Insulele Kurile, el a spus că suveranitatea acestora este stabilită în documente internaţionale adoptate după capitularea Japoniei în cel de-al Doilea Război Mondial.
Deşi descoperite de navigatorii ruşi, Insulele Kurile au devenit parte a Japoniei în 1875 în baza Tratatului de la Sankt Petersburg. Aceste teritorii au fost încorporate în Uniunea Sovietică după al Doilea Război Mondial în baza Tratatului de la San Francisco.
În 1956, cele două ţări au semnat o declaraţie prin care îşi restabileau relaţiile diplomatice, deschizând astfel calea pentru o reglementare a situaţiei legate de Kurile, situate între insula japoneză Hokkaido şi peninsula rusă Kamceatka şi bogate în resurse piscicole.
Noua Constituţie rusă, aprobată printr-un referendum controversat în 2020, îi interzice şefului statului să cedeze teritorii unei ţări străine, ceea ce afectează atât Insulele Kurile, cât şi cele cinci regiuni ucrainene anexate în 2014 şi 2022 (Crimeea, Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie), notează EFE.
| Știri BVB