Numită încă de anul trecut ca procuror șef al Parchetului European (EPPO),  Laurei Codruța Kovesi  i s-a încredințat o sarcină colosală: trebuie să construiască de la zero noul birou al procurorului general european, scrie publicația El PAIS.

Kovesi, cunoscută la Bruxelles pentru activitatea sa la conducerea Direcției Naționale Anticorupție, s-a stabilit deja la Luxemburg pentru a investiga infracțiunile economice legate de fonduri europene și TVA.

Într-un interviu prin videoconferință cu EL PAÍS, noul procuror general al UE a spus că dorește să creeze o „instituție independentă”:  „Trebuie să arătăm că legea este aceeași pentru toată lumea”, spune Kövesi, care știe clar care este scopul final al mandatului său: „Parchetul European este un mijloc de apărare a statului de drept în UE”.

Conform El PAIS, venirea procurorului general român a creat mari așteptări, mai ales în Parlamentul European, pentru lupta ei neîncetată împotriva corupției din țara sa. Activitatea sa este crucială pentru credibilitatea UE în eforturile sale împotriva degradării cauzate de cazurile de corupție care au avut loc în ultimii ani în Spania, Bulgaria, România sau Malta, scandalurile financiare din Olanda sau Danemarca, sau încercările de a submina legea de către Polonia sau Ungaria.

„Când vorbim despre încălcarea statului de drept, trebuie să luăm în considerare cazurile unde există suspiciuni de corupție sistemică sau când se încearcă subminarea independenței judiciare”, spune procurorul general, care subliniază că poate investiga cazurile de fraudă publică dacă acestea sunt legate la infracțiuni financiare.

Kövesi va  conduce o echipă de experți și analiști în Luxemburg și o rețea de procurori naționali care vor lucra parțial sau cu normă întreagă pentru biroul său (EPPO). Kovesi încă negociază cu instituțiile și autoritățile UE, dar și cu țările membre  mijloacele pe care le va avea. În principiu, îi fusese alocat 37,7 milioane de euro. „Încă nu e suficient. Suntem în mijlocul negocierilor ”, a spus Kovesi, pentru El Pais.

Procurorul luptă pentru creșterea alocării bugetare și, în paralel, pentru ca țările membre să îi atribuie procurori cu normă întreagă. 

Parlamentul European trebuie să dea undă verde în trimestrul următor bugetului UE, care va avea o injecție suplimentară de 750.000 de milioane de euro din fondurile de recuperare convenite de liderii europeni la summitul din iulie. „Vor fi mai mulți bani, mai multă flexibilitate și, prin urmare, mai mult risc de infracțiuni. Datoria EPPO este de a proteja banii europeni ”. Din acest motiv, Kövesi dorește să aibă în Luxemburg numărul maxim de experți și analiști, care să poată încrucișa date și să efectueze investigații complexe.

Una dintre principalele dificultăți pe care le poate întâlni Kövesi este că nu toate țările s-au alăturat EPPO, scrie publicația spaniolă. Danemarca, Suedia, Irlanda, Ungaria și Polonia au decis să rămână pe margine. 

„Desigur, aș dori ca toate statele membre să facă parte din EPPO, dar nu este alegerea mea. În țările care nu participă la instituție, putem investiga unele infracțiuni, atunci când sunt implicați oameni din alte țări sau o parte a infracțiunii a fost comisă într-o altă țară membră “, spune Kovesi. Cu toate acestea, aceasta aspiră să ajungă la acorduri de lucru cu aceste cinci țări. 

Procurorul general nu vrea să se gândească deocamdată la asumarea mai multor competențe, precum infracțiuni de mediu, atacuri asupra libertății presei sau chiar terorism, așa cum s-a sugerat în Parlamentul European. “În acest moment suntem concentrați asupra mandatului nostru jurisdicțional”, insistă ea.

Kovesi transmite echipei sale de procurori mesajul despre pericolele pe care le presupune munca procurorului în aceste vremuri: „O să avem de-a face cu cazuri complexe, legate de anchetarea oamenilor puternici și bogați. De aceea e important să fim o instituție independentă”. În consecință, kovesi este decisă să lupte pentru a dispune de resurse pentru ca EPPO să nu sufere din lipsa mijloacelor.