Laura Codruța Kovesi, Șefa Parchetului European, a anunțat, într-un comunicat dat publicității astăzi, că analizează o posibilă sesizare la Comisia Europeană pentru activarea mecanismului de condiționarea a fondurilor europene de statul de drept în România, din cauza modului în care a fost transpusă directiva privind avertizorul de integritate.

Comunicatul precizează: “Avertizorii sunt o sursă esențială de informații pentru serviciile de anchetă și de urmărire publică. Transpunerea corectă și implementarea efectivă a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (Directiva privind protecția avertizorilor) are, prin urmare, o relevanță operațională directă pentru Parchetul European. Dacă nu reușeşti să protejezi  avertizorii, limitezi detectarea. Dacă nu detectezi, nu poți investiga și urmări penal.

Procurorul-șef european a reținut că la 29 iunie 2022, Camera Deputaților din România a adoptat o lege care vizează transpunerea Directivei privind protecția avertizorilor. Pe baza analizei preliminare a legii, și în special a modificărilor aduse proiectului de lege la 28 iunie 2022, chiar înainte de adoptarea acestuia de către plen, procurorul-șef european evaluează dacă unele dintre aceste prevederi ar fi contrare Directivei privind protecția avertizorilor și ar reprezenta un pas înapoi față de nivelul actual de protecție, stabilit în legislația națională din 2004.

Principalul punct de îngrijorare este că acest lucru ar putea avea un efect înfiorătoare, descurajând potențialii avertizori din România și afectând negativ nivelul de detectare a fraudei UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent, asigurând buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire publică în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv fraudă fiscală, corupție sau alte încălcări ale dreptului Uniunii referitoare la punerea în aplicare a bugetul Uniunii sau la protecția intereselor financiare ale Uniunii.

Este important de amintit că EPPO nu a primit încă numirea a 9 procurori europeni delegați din România și că a existat o întârziere considerabilă în acordarea biroului EPPO din România a unui număr adecvat de ofițeri de poliție judiciară în sprijinul operațiunile sale. Procurorul-șef european analizează dacă această situație persistentă, combinată cu cele mai recente evoluții ar justifica un raport către Comisia Europeană în conformitate cu considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii”.

• USR: PSD şi PNL au măcelărit legea de protejare a avertizorilor de integritate

Uniunea Salvaţi România (USR) informează că va transmite oficialilor europeni faptul că PSD şi PNL ”au măcelărit legea de protejare a avertizorilor de integritate”.

În acest sens, europarlamentarul USR Vlad Gheorghe depune, joi, o informare adresată vicepreşedintei Comisiei Europene Vera Jourova “cu privire la măcelărirea legii de protejare a avertizorilor de integritate de către coaliţia PSD-PNL-UDMR”, conform unui comunicat de presă al formaţiunii.

Potrivit acestuia, “în loc să transpună în legislaţie o directivă europeană care protejează avertizorii de integritate, coaliţia PSD-PNL-UDMR, în frunte cu Laura Vicol, avocata interlopilor şi şefa pusă de PSD la Comisia juridică, a ciopârţit legea”.

“În forma actuală, legea nu mai protejează avertizorii: au eliminat prezumţia bunei credinţe a avertizorului; raportările avertizorilor trebuie distruse obligatoriu după doi ani de zile; avertizorii au dreptul de a divulga public informaţiile privind încălcarea legii doar după trei luni de zile şi doar dacă au raportat intern în prealabil, mecanismul de raportare intern a devenit inaplicabil la nivelul localităţilor mici, unde primarii şi baronii sunt stăpâni; au eliminat raportarea anonimă şi au redus mult amenzile pentru cei care persecută avertizorii”, susţine reprezentantul USR.

De asemenea, el adaugă că “PSD, PNL şi UDMR vor să-i vadă dispăruţi pe-aceşti avertizori de integritate”.

“Şi e simplu să înţelegem de ce. Corupţii sunt ei. Faptele penale ei le fac. Abuzurile ale lor sunt. Vor să le închidă gura avertizorilor, să le facă imposibile denunţurile, să îi expună, să-i lipsească de orice protecţie. De ce? Ca să nu mai aibă nimeni curajul să îi dea pe corupţi către presă, către DNA, să nu mai aflăm noi, cetăţenii, ce mizerii fac ei. PSD, PNL şi UDMR au votat o lege ciuntită, pentru că lor nu le pasă ce riscă România, ei vor să se pună pe ei la adăpost să poată fura liniştiţi”, explică europarlamentarul USR.

Potrivit USR, “riscurile adoptării în această formă a legii înseamnă încălcarea unui jalon important din PNRR, amenzi pentru infringement pentru că directiva nu a fost transpusă corect în legislaţie, îndepărtarea de obiectivele României de ridicare a MCV şi aderare în spaţiul Schengen”.

De asemenea, “gravitatea situaţiei este dovedită şi de anunţul procurorului european Laura Codruţa Kovesi, care analizează o posibilă sesizare la Comisia Europeană pentru activarea mecanismului de condiţionarea a fondurilor europene de statul de drept în cazul României”, se menţionează în comunicatul USR.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul privind protecţia avertizorilor în interes public, care vizează persoanele care raportează încălcări ale legii.

Proiectul, iniţiat de Guvern, stabileşte cadrul general în materia protecţiei persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat.

Proiectul vizează transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

Raportările se înscriu într-un registru, în format electronic, şi vor conţine cel puţin: numele şi prenumele, datele de contact ale avertizorului în interes public, contextul profesional în care au fost obţinute informaţiile, persoana vizată, dacă este cunoscută, descrierea faptei susceptibile să constituie încălcare a legii în cadrul unei autorităţi, instituţii publice, oricărei alte persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanei juridice de drept privat, precum şi, după caz, probele în susţinerea raportării, data şi semnătura, după caz.

Autorităţile, instituţiile publice, alte persoane juridice de drept public, de drept privat păstrează evidenţa tuturor raportărilor primite cu respectarea cerinţelor privind confidenţialitatea. Raportările se păstrează 2 ani, apoi se distrug.