Update articol:
INTERVIU

Listarea la bursă – factor de modernitate, în viziunea conducerii TTS

TTS listare, Petru Ștefănuț Ion Stanciu, director general adjunct TTS, și Petru Ștefănuț, director general TTS
  • Petru Ștefănuț, CEO: „Din discuțiile avute cu investitorii, am simțit un interes real”

  • Consultantul poate aloca un procent mai mare pentru tranșa de retail

TTS vine la bursă, în 2021, după ce, în 2017, acționarii au oprit procesul de listare, în urma discuțiilor cu investitorii, considerând că societatea mai are nevoie de pregătire, ne-a spus Petru Ștefănuț, CEO al TTS, în cadrul unui interviu acordat Financial Intelligence.

Oficialii companiei văd listarea la bursă drept un factor de modernitate, potrivit lui Ion Stanciu, director general adjunct TTS.

Oferta publică Transport Trade Services (TTS) se derulează în perioada 24 mai – 4 iunie, subscrierile putând fi făcute în intervalul de preț 19-21 lei/titlu, potrivit prospectului transmis Bursei de Valori București, aprobat de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Compania oferă maxim 15 milioane de acțiuni (50%).

În prezent, TTS (Grup) este cel mai puternic furnizor de servicii logistice integrate de pe Dunăre: deține o puternică flotă de macarale plutitoare, silozuri și platforme în porturi precum și cea mai mare flotă fluvială din bazinul dunărean, formată din 466 de vase cu o capacitate totală de 768 mii tone. Activitatea sa include expediția de mărfuri, transportul fluvial, operațiuni portuare, precum și alte activități conexe și auxiliare și acoperă peste 100 de porturi și terminale portuare de la Dunăre și Marea Neagră cu legături pe Tisa, Sava, Rin și Main.

În 2020, TTS (Grup) a înregistrat o cifră de afaceri de 520 mil RON, EBITDA de 114 milioane RON și un profit net de 44 milioane RON, și-a menținut profitabilitatea și a crescut eficiența prin restructurare și modernizare. TTS (Grup) a fost responsabil în 2020 pentru aproximativ 30% din traficul de pe Dunăre din perspectiva volumelor transportate, a capacității și dimensiunii flotei proprii, poziționându-se ca cel mai mare transportator de mărfuri pe Dunăre.

Acțiunile TTS sunt deținute de 14 persoane fizice. Echipa de management și fondatorul dețin împreună 67,57% din acțiunile totale.

***

Acționarii au aprobat demersurile de listare încă din 2017. De ce a durat atât de mult până ați ajuns la lansarea unui IPO?

Petru Ștefănuț: În 2017, TTS a luat decizia să se listeze, dar, la o treime din drum, a decis să oprească procesul, după discuțiile purtate cu investitorii, când am constatat că nu suntem bine pregătiți. Imediat după acea decizie, a urmat o restructurare a societății, am implementat un program de restructurare a fluxurilor operaționale, pentru a fructifica investițiile făcute în ultimii ani. Scopul a fost creșterea EBITDA. După această pregătire, ne aflăm, acum, în ultima fază a unei proceduri de listare, în faza de subscriere în IPO, derulată în perioada 24 mai – 4 iunie. Până în acest moment, am constatat că există un interes important din partea investitorilor de retail.

Ce obiecții au avut investitorii la discuțiile din 2017?

Petru Ștefănuț: Atunci, am parcurs prima etapă (pilot fishing), consultanții de la acea vreme au făcut o listă de peste 100 de investitori și am făcut o deplasare în Europa – Polonia, Estonia, Suedia, Cehia, Londra și am avut discuții față în față cu investitori, care au întrebat despre firmă în detaliu. Am constatat că existența în societate a unor activități secundare, cum ar fi cele de tip HORECA, nu prezenta interes și nu putea fi acceptată la evaluare. Ideea era că doreau să rămână o societate de logistică. Înțelegând această abordare a investitorilor, am gândit că este mai bine să ne pregătim mai serios pentru acest proces de listare.

Ați reluat acum această etapă preliminară?

Petru Ștefănuț: Da, am contactat din nou investitorii, am avut ședințe îndelungate. De data aceasta a fost mai ușor, într-un fel, pentru că au fost videoconferințe. Din discuțiile avute, am simțit un interes real, ceea ce ne-a încurajat să trecem la celelalte etape – etapa de discuție cu analiștii, descoperirea intervalului de preț – și acum așteptăm să vedem cum va răspunde piața și la ce preț se va închide oferta.

În ofertă, am oferit până la 50% din acțiuni, iar acționarii vor vinde proporțional. Această proporție mai mare oferită a fost gândită de către consultant ca o demonstrație a voinței acționarilor de a deschide societatea către investitori.

Intentionați ca, pe viitor, să apelați la piața de capital pentru finanțare?

Petru Ștefănuț: Fără discuție. Resursele financiare la îndemână sunt creditele bancare, dar nu este exclus să apelăm și la bursă, printr-o majorare de capital. Acest lucru poate fi gândit de către Consiliul de Administrație.

Ce avantaje vedeți din listarea la bursă?

Ion Stanciu: Vedem listarea ca pe un factor de modernitate. Prin listare, vedem dezvoltarea viitoare a companiei mult mai amplă. Mă refer la transparență, la credibilitate, la accesul la finanțare, modernizare a sistemului de management. O vedem altfel decât o companie închisă.

Care sunt planurile companiei pe termen scurt și mediu? Ce ținte bugetare aveți în următorii ani?

Petru Ștefănuț: Intenția noastră este să ne dezvoltăm, să creștem și să ne extindem geografic, în condițiile în care ne dorim să fim din ce în ce mai eficienți. Să fim în continuare la fel de prietenoși cu mediul ca și până acum. Indicatorii noștri arată că avem grijă de mediu, în ce privește emisiile de carbon. Acest lucru se va face prin investiții în programe de dezvoltare, pe care le avem detaliate în prospect.

Referitor la buget, uzanțele nu cer detalierea acestuia în prospect. Aceste lucuri vor fi discutate în AGA, cu acționarii de la momentul respectiv.

În privința dividendelor, lucrurile sunt puțin mai simple și mai clare. Societatea a plătit și până acum dividend. Dacă în primii ani a fost o distribuire mai mică, pentru că s-a pus accentul pe dezvoltare, în ultimul timp, am dat un dividend destul de însemnat, până în 2020. Pentru viitor, avem o politică de a continua distribuirea de dividend, ca punct de reper 45%  din profit, și de a avea o corelare cu dividendul din anul precedent. Această politică este avută în vedere de către societate, dar nu este un angajament. Optimismul și încrederea că vom distribui dividende există.

Cum v-a influențat pandemia Covid?

Ion Stanciu: Pandemia ne-a afectat mult mai puțin decât credeam în urmă cu un an. Am avut o reducere a activității, în special în domeniul metalurgiei – industria aluminiului și industria oțelului au avut scăderi de producție până în trimestrul al treilea al anului trecut, când au început să-și revină la normal. Am avut obstacole de trecut, în sensul că reducerea posibilității de mișcare între state ne-a afectat, pentru că noi a trebuit să schimbăm echipajele de pe nave, nu numai în România. S-au redus programele de lucru, s-au luat măsuri pentru protecția angajaților noștri. Clienții noștri au luat aceleași măsuri. Am avut un șir de obstacole de trecut, dar noi avem ceva experiență în trecerea prin crize, am avut criza din Iugoslavia, apoi criza din 2009, aceasta e a treia criză majoră prin care trecem. Post-factum, putem spune că 2020 a fost un an bun, date fiind condițiile în care am lucrat. Am avut o mică reducere a cifrei de afaceri și a profitului. În rest, am fost la un nivel de performanță mult mai ridicat decât în 2018.

A crescut gradul de digitalizare?

Ion Stanciu: Nu stăm rău la capitolul acesta. Din 2005, când ne-am apucat de modernizat flota, un element important pe care am contat atunci a fost digitalizarea la bordul navei – tot sistemul electronic de comunicare. Stăm destul de bine, dar avem și niște programe de dezvoltare pe viitor.

În privința muncii de birou sau în porturi, am stat mereu bine.

Petru Ștefănuț: În lunile care au trecut, am constatat că putem împleti munca de la distanță cu munca de la birou și am dotat echipele cu laptopuri și cu programele necesare ca să putem realiza acest lucru. Cred că este benefic și vom continua să folosim această tehnologie și în viitor. Sperăm să nu fie nevoie din motive sanitare, dar să fie folosită pentru că are avantaje practice reale.

Care sunt factorii care va influențează activitatea?

Ion Stanciu: Noi suntem prestatori de servicii. Așadar, primul factor care ne afectează activitatea este evoluția economică a țărilor din zona Bazinului Dunării. Acesta este factorul de bază, aici incluzând agricultura. Al doilea factor care ne influențează este factorul de mediu, în special prin nivelul apelor Dunării, care are o sezonalitate, pe care noi o cunoaștem foarte bine și trebuie să adaptăm condițiile de lucru. Al treilea factor important este concurența, în toate domeniile noastre de activitate – de la logistică, la transport, și operare portuară. Mai sunt și alți factori cu importanță mai redusă.

Ați apelat la măsuri guvernamentale de ajutor?

Petru Ștefănuț: Nu. Nu am avut întreruperi de activitate care să solicite intervenția guvernului și nu am apelat la nicio subvenție de la guvern pentru pandemie.

Ce așteptări aveți de la autorități?

Ion Stanciu: Din punctul nostru de vedere, situația de astăzi din domeniul legislativ, pe domeniul nostru de activitate, este mult mai bună decât în trecut. Există predictibilitate, transparență în legislație. Stăm mult mai bine decât anterior. În ultimii ani, am văzut disponibilitatea autorităților să sprijine financiar anumite tipuri de proiecte, cu bani europeni.

Putem spune că în acest moment lucrurile sunt îmbunătățite. Niciodată nu este suficient. Ne dorim ca autoritățile, de la Ministerul Transporturilor până la administrațiile care administrează domeniile publice ale statului cu caracter de monopol, cum ar fi canalul, autoritățile portuare, autoritățile de navigație, să încerce să se debirocratizeze, să se gândească mai mult la digitalizare. Sperăm ca, prin această modernizare a lor, să poate reduce și tarifele pe care le percep, care, din perspectiva noastră, sunt destul de mari, au o pondere mare în costurile noastre de producție.

Evident, ne dorim să fim sprijiniți mai mult cu finanțări nerambursabile pentru dezvoltare și modernizare, mai ales că este această politică de presare a orientării spre verde. Nu putem ocoli acest capitol în activitatea noastră și simțim nevoia de sprijin financiar, pentru modernizare. Studiem programele europene în curs, care vor intra în 2023. Un sprijin de la autorități ar fi binevenit. Există spațiu mult pentru atragere de fonduri. Vorbim de hidrogen, energii nepoluante, activități de modernizare, digitalizare.

În prezent, aveți în derulare programe cu fonduri europene?

Petru Ștefănuț: Am reușit, anul trecut, să finalizăm investiția prin care am construit un nou punct de trecere a frontierei între Isaccea și Orlovka (România-Ucraina). Au fost obținute finanțări la nivel de un milion de euro. În etapa actuală, avem în vedere un program la Brăila, în parteneriat cu Administrația Porturilor Maritime Dunărene și studiem și alte posibilități, în funcție de programele existente. În domeniul hidrogenului există un program european mai amplu și, în măsura în care acesta va fi realizat, noi avem o activitate în care suntem implicați pentru a asigura un depozit pentru acest nou combustibil.

De ce ați decis să nu acordați discount pe tranșa de retail?

Petru Ștefănuț: Am văzut că, în general, se acorda discount, pentru primele zile de subscriere. Unii investitori primeu, alții nu. Am considerat că nu e bine să avem un astfel de discount, pentru a nu exista discriminări. Și intervalul de preț este restrâns. Am avut o atitudine destul de consevatoare și prudentă. Am folosit ca încurajare tranșa pentru retail cu alocare garantată – primul venit, primul servit. A fost o surpriză foarte mare ceea ce s-a întâmplat. Nu am bănuit această forță uriașă a pieței de capital. Total peste așteptări.

Prospectul prevede ca, la alocare, consultantul să poată aloca o suplimentare pentru retail, dar pentru tranșa cu alocare pro rata.

Care a fost colaborarea cu IFC?

Petru Ștefănuț: Pe parcursul activității, în cei peste 20 de ani, am avut o colaborare foarte eficientă cu Banca Mondială, prin IFC. Prima operațiune a fost în 2005, când am reușit să finanțăm modernizarea flotei. Am încheiat modernizarea exact când a început criza financiară. Astfel, costurile cu carburanții au fost reduse cu peste 30% datorită acestor motoare performante cu consum de carburant și emisii de dioxid de carbon foarte mici.
A doua operațiune cu IFC a fost în 2008, când a intrat în societate în ideea de a deveni acționar, printr-un împrumut convertibil în acțiuni. A venit criza și, din motivele acestea, nu s-a mai făcut emisiunea de acțiuni, ci a rămas un împrumut, dar în condiții financiare favorabile. Trecând cu bine și această etapă, în 2012, a fost a treia operațiune, când IFC a intrat în societate cu 10%, pe un program pe 5 ani, cu mai multe formule de exit – listare, răscumpărare de acțiuni. În 2018, am încheiat contractul și am răscumpărat acțiunile de la IFC. În momentul de față, IFC nu mai este acționar.

***

  • OFERTA

Un procent de până la 15% din acțiunile oferite va fi oferit investitorilor de retail, în două subtranșe. Sub-Tranșa A, reprezentând 10% din totalul ofertei, respectiv un număr total de 1.500.000 de acțiuni oferite, cu o alocare de tipul primul venit, primul servit. În cadrul acestei Sub-Tranșe un investitor va putea subscrie minim 240 acțiuni și maximum 7.500 de acțiuni.

Sub-Tranșa B, va avea o alocare de tip pro-rata, reprezentând 5% din totalul ofertei, respectiv 750.000 de acțiuni oferite. Un investitor va putea subscrie în Sub-Tranșa B un număr de minim 240 acțiuni.

Pentru tranșa investitorilor instituționali sunt oferite 12.750.000 de acțiuni.

Dimensiunea finală a fiecărei Tranșe a Ofertei va fi stabilită de către acționarii vânzători pe baza volumului și prețului subscrierilor primite de la investitori și în urma recomadărilor Intermediarului.

BVBStiri BVB

Erste Group Bank AG (EBS) (30/07/2021)

Rezultate teste stress 2021

ROMPETROL RAFINARE S.A. (RRC) (30/07/2021)

Raport Auditor conform art. 92 ind. 3 Legea 24/2017- Sem. I 2021

VRANCART SA (VNC) (30/07/2021)

Raport auditor - art. 92 ind. 3 Legea 24/2017 - Tranzactii raportate in S1 2021