Update articol:

Ministrul francez al economiei cere Bruxellesului să aprobe rapid PNRR-urile şi avertizează că UE e dependentă tehnologic de China şi SUA

Sursa foto: gouvernement.fr

Ministrul francez al Economiei şi Finanţelor, Bruno Le Maire, a avertizat marţi că viitorul Uniunii Europene depinde de asigurarea independenţei sale tehnologice în faţa Chinei şi a Statelor Unite, care ”este esenţială pentru suveranitatea sa politică”, consemnează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

”Fie suntem în competiţie cu China şi SUA, fie suntem complet dependenţi de China şi SUA, şi atunci vom dispărea”, a spus Le Maire, îndemnându-i pe europeni să investească împreună în tehnologii precum hidrogenul, telecomunicaţiile, inteligenţa artificială, electronica şi bateriile pentru vehiculele electrice.

El a făcut această declaraţie alături de omologul său german Olaf Scholz, în timpul prezentării comune a planurilor de redresare şi rezilienţă (PNRR) întocmite de Franţa şi Germania pentru pentru a beneficia de planul european de relansare post-pandemie.

Guvernele francez şi german vor prezenta miercuri aceste planuri Comisiei Europene. Ministrul francez i-a cerut acesteia din urmă să aprobe ”cât mai rapid posibil” planurile naţionale ale celor 27 de state membre, pentru ca acestea să poată fi validate de Consiliul European ”cel mai târziu în luna iulie”, astfel încât statele membre să poată accesa prefinanţarea de 13% din fondul ‘NextGenerationEU’ pentru reformele şi investiţiile aprobate de Comisie, cu accent pe tranziţia ecologică şi digitalizare.

”Am pierdut prea mult timp” de când planul european de redresare a fost aprobat anul trecut, iar de atunci ”China a reintrat pe creştere economică şi Statele Unite sunt în plină expansiune”, a insistat ministrul francez, care în ultimele luni a mai atenţionat că UE riscă să rămână în urma SUA după ce Washingtonul a adoptat stimulente economice mai ambiţioase pentru redresarea economică post-pandemie.

PNRR-ul conceput de guvernul francez are o valoare totală de circa 100 de miliarde de euro, din care aproximativ 40 de miliarde provin din fondul ‘NextGenerationEU’. Jumătate din sumă va fi destinată tranziţiei ecologice (peste pragul de 37% stabilit de Comisia Europeană) şi câte 25% digitalizării (minimul cerut de Comisie este 20%) şi măsurilor sociale, în acestea din urmă fiind cuprinse, printre altele, sănătatea şi formarea profesională.

Pe lângă investiţii, statele membre trebuie să cuprindă şi reforme în planurile lor naţionale. Guvernul francez s-a angajat astfel să ducă la bun sfârşit o serie de reforme pe care Bruxellesul i le cere de mult timp, cum ar fi cea a sistemului de pensii.

În declaraţia dată presei împreună cu ministrul Le Maire, ministrul german Olaf Scholz a precizat că 90% din cele 28 de miliarde de euro ce revin ţării sale din fondul ‘NextGenerationEU’ vor merge către tranziţia ecologică şi digitalizare, aşadar Germania depăşeşte şi ea minimul cerut de Bruxelles pentru aceste capitole.

La rândul ei, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris planul european de relansare post-pandemie bazat pe fondul ‘NextGenerationEU’ în valoare de 750 de miliarde de euro drept ”oportunitatea secolului” pentru UE.

”Dorim să construim o Europă mai verde, care să ne protejeze clima şi mediul şi să creeze locuri de muncă sustenabile. Dorim să investim într-o Europă digitală, inovativă şi competitivă pe pieţele globale. Şi mai dorim o Europă rezilientă, care să fie mai bine pregătită pentru crizele globale”, a spus Von der Leyen, potrivit Reuters, într-un mesaj video difuzat cu puţin timp înaintea declaraţiilor comune ale miniştrilor francez şi german.

”Avem 750 de miliarde de euro pentru a ne construi viitoarea Uniune. Aceasta este oportunitatea secolului pentru Europa. Un moment cu adevărat istoric”, a adăugat preşedinta Comisiei.

Pentru a putea beneficia de granturile şi împrumuturile din acest fond statele membre trebuie să obţină aprobarea Comisiei Europene şi a Consiliului UE pentru planurile lor naţionale de reforme şi investiţii. Astfel, după primirea planurilor naţionale, Comisia va trebui să se pronunţe asupra lor într-un termen de două luni, iar după ce le va da undă verde va reveni Consiliului UE – ce reuneşte statele membre – sarcina să le valideze în termen de o lună.