Update articol:

Moneda euro implinește 20 de ani

Moneda euro va împlini, la 1 ianuarie 2019, vârsta de 20 de ani, o perioadă în care s-a impus pe pieţele financiare, alături de celelalte monede importante ale lumii, şi a supravieţuit marii crize internaționale. Mai întâi un instrument virtual utilizat de specialiştii în finanţe şi contabili, moneda euro s-a materializat la 1 ianuarie 2002.

Euro este moneda unică folosită de 19 state membre ale Uniunii Europene, care formează împreună zona euro. Introducerea monedei euro în 1999 a reprezentat un pas important pentru integrarea europeană. A fost, de altfel, și unul dintre succesele sale majore: peste 337,5 milioane de cetățeni UE din 19 țări folosesc euro ca monedă proprie și se bucură de avantajele pe care le oferă. Pe lângă faptul că elimină riscurile de fluctuație valutară și costurile de schimb valutar, euro consolidează cooperarea dintre statele membre, în interesul stabilității monedei și a economiei.

Sursa - Comisia Europeana
Sursa – Comisia Europeana

Banca Centrală Europeană (BCE), care a preluat frâiele politicii monetare în 1999, se mândreşte că a împiedicat o escaladare a preţurilor, în condiţiile în care spectrul unei spirale inflaţioniste îi face şi acum „pielea de găină”.

În vara lui 2012, după criza financiară, moneda euro a riscat să fie doborâtă de criza datoriilor suverane care ameninţa stabilitatea sistemului bancar. Această criză a scos la lumină slăbiciunile originale ale monedei unice: absenţa solidarităţii bugetare europene prin mutualizarea datoriilor, a investiţiilor şi în consecinţă a riscurilor, disparităţile profunde între economiile zonei euro şi lipsa unui împrumutător de ultimă instanţă pentru statele care întâmpină dificultăţi etc.

Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene, a comparat euro cu un bondar – un „mister al naturii” care nu ar trebui să poată zbura, dar într-un fel o face, potrivit Bloomberg. Draghi a folosit această metaforă în momentul apogeului crizei datoriilor din Grecia în 2012, când mulți se întrebau dacă decesul monedei unice era iminent. La acea vreme, „moneda euro a generat acuze reciproce, ţările latine din sud atacându-le pe cele din nord pentru ortodoxia lor liberală, iar cele din nord criticându-le pe cele din sud pentru politicile lor relaxate”, a spus Eric Dor, director de studii economice la IESEG.

Sursa - Comisia Europeana
Sursa – Comisia Europeana

În cele din urmă, Mario Draghi, preşedintele BCE, va stinge incendiul în vara lui 2012 prin asigurările că instituţia pe care o conduce „va face totul pentru a salva euro”, potrivit AFP, citat de Agerpres.  Ulterior, BCE a demarat un amplu program pentru a cumpăra, în anumite condiţii, o cantitate nelimitată de obligaţiuni emise de o ţară atacată de pieţele financiare. O astfel de armă, care până atunci nu a fost utilizată niciodată, a fost suficientă pentru a readuce calmul. Apoi, pentru a elimina spectrul deflaţiei, BCE a dus dobânda de referinţă la cel mai scăzut nivel din istorie şi a achiziţionat active în valoare totală de 2.600 miliarde de euro.

În schimb, pe plan politic, au fost făcute foarte puţine lucruri pentru a corecta slăbiciunile inerente ale monedei euro. Cele 19 state membre ale zonei euro nu au nici acum instrumente pentru o convergenţă a economiilor lor sau pentru a investi şi a răspunde la provocările economice.

Sursa - Comisia Europeana
Sursa – Comisia Europeana

Acum, la două decenii de la naștere, euro pare că și-a luat zborul și, prin anumite măsuri, chiar a crescut. În prezent, moneda euro este folosită de 19 țări, iar economia zonei euro s-a mărit cu 72%, până la 11,2 trilioane de euro (12,8 trilioane de dolari), fiind pe locul doi după Statele Unite și poziționîndu-se ca forță globală care trebuie luată în calcul.

Popularitatea monedei unice este la un nivel ridicat. În medie, 74% din cetăţenii zonei euro apreciază că moneda unică a fost benefică pentru UE, iar 64% pentru propria lor ţară, potrivit rezultatelor unui barometru publicat în luna noiembrie de BCE, în ciuda creşterii mişcărilor populiste anti-UE. „Euro este ancorat în rândul populaţiei, chiar dacă partidele antisistem nu sunt mulţumite de acest lucru”, subliniază Nicolas Véron, economist la institutul Bruegel din Bruxelles.