România are potențialul de a dezvolta o piață competitivă a biometanului, beneficiind de resurse agricole importante și de infrastructura existentă de gaze naturale, însă are nevoie de reglementări stabile, mecanisme de sprijin și eliminarea obstacolelor administrative, a declarat Natalia Walczak, manager de relații corporative în cadrul Asociației Europene pentru Biogaz (European Biogas Association – EBA), la Forumul „Gazele verzi – pilon strategic al tranziției energetice a României”, organizat de Delgaz Grid în parteneriat cu Financial Intelligence, la Palatul Parlamentului.
În prezentarea intitulată „Dezvoltarea unei piețe naționale a biometanului”, Natalia Walczak a arătat că 36 de miliarde de euro sunt deja alocate sau planificate pentru investiții în biometan la nivel european, ceea ce ar urma să conducă la creșterea capacității anuale de producție cu 9,5 miliarde de metri cubi până în 2030.
Potrivit EBA, peste 1.200 de noi instalații de biometan sunt planificate să intre în funcțiune în Europa în următorii cinci ani, iar Danemarca, Italia și Spania conduc în privința volumului investițiilor.
„România ar putea fi următoarea”, a afirmat reprezentanta EBA, referindu-se la perspectivele dezvoltării acestui sector.
Producția europeană de biometan a ajuns la 5,2 miliarde de metri cubi
Natalia Walczak a explicat că biometanul prezintă avantaje importante față de alte gaze regenerabile, fiind o tehnologie matură, compatibilă cu infrastructura existentă de gaze naturale și care poate fi implementată relativ rapid.
Conform datelor EBA, producția europeană de biometan a ajuns la 5,2 miliarde de metri cubi în 2024, față de 4,9 miliarde de metri cubi în 2023. Capacitatea anuală instalată a atins 8,2 miliarde de metri cubi în trimestrul al doilea din 2026.
Printre principalele țări producătoare se numără Franța, Germania, Regatul Unit, Italia și Danemarca.
Potrivit prezentării, costurile estimate ale biometanului se situează între 70 și 120 de euro/MWh, comparativ cu 130–283 de euro/MWh pentru hidrogenul verde și 87–590 de euro/MWh pentru metanul sintetic, în funcție de tehnologia utilizată.
Reprezentanta EBA a subliniat că biometanul este, dintre aceste alternative, cel mai bine poziționat pentru înlocuirea gazelor naturale, datorită costurilor, maturității tehnologice și compatibilității cu infrastructura existentă.
Sprijinul public, esențial pentru dezvoltarea pieței
Unul dintre principalele mesaje ale prezentării a vizat importanța mecanismelor de sprijin pentru investiții și producție.
Natalia Walczak a explicat că experiența europeană demonstrează necesitatea combinării mai multor instrumente, precum granturile pentru investiții, tarifele garantate pentru producție, primele, facilitățile fiscale și stimulentele pentru cerere.
EBA a identificat 20 de țări europene care au introdus cel puțin o formă de sprijin pentru biometan. Granturile de capital și mecanismele de tarifare reprezintă împreună aproximativ 60% dintre schemele de sprijin introduse de-a lungul timpului în statele analizate.
„Nu există o soluție universală. Fiecare țară are propriul mix de măsuri”, a explicat reprezentanta EBA.
Potrivit datelor prezentate pentru cele șase mari țări producătoare de biometan din Europa, aproximativ 80% din producția analizată în 2024 beneficia de sprijin direct, 15% era susținută prin cote sau obligații, iar numai 5% era realizată fără subvenții.
Natalia Walczak a arătat că mecanismele de sprijin direct sunt importante în etapa inițială, în timp ce obligațiile de consum și cotele pot deveni mai potrivite pe măsură ce piața se maturizează.
România are resurse agricole și infrastructură, dar trebuie să creeze condițiile pentru investiții
Referindu-se la România, Natalia Walczak a identificat disponibilitatea materiilor prime agricole și infrastructura de gaze naturale drept avantaje importante.
Biometanul poate fi produs prin valorificarea deșeurilor agricole, a reziduurilor organice și a altor materii prime sustenabile, contribuind atât la producția de energie regenerabilă, cât și la economia circulară.
Pentru atragerea investițiilor sunt însă necesare stabilitatea reglementărilor, reducerea riscurilor financiare, accelerarea autorizării și facilitarea injectării biometanului în rețelele de gaze naturale.
Reprezentanta EBA a apreciat drept un pas pozitiv evoluțiile recente ale cadrului legislativ național privind biometanul, subliniind însă necesitatea unor măsuri concrete pentru dezvoltarea pieței.
Ea a explicat că biometanul poate fi utilizat în industrie, transporturi, încălzire și producția de energie electrică, iar politicile publice influențează direcția în care se dezvoltă cererea. Italia, de exemplu, a stimulat utilizarea biometanului în transporturi, beneficiind de infrastructura existentă pentru vehiculele alimentate cu gaze naturale.
Biometanul poate aduce beneficii și agriculturii și industriei
Natalia Walczak a subliniat că biometanul trebuie privit dincolo de contribuția sa la producția de energie.
Instalațiile de biogaz și biometan generează și produse secundare valoroase, precum digestatul, utilizabil ca îngrășământ organic, și dioxidul de carbon de origine biogenă, care poate înlocui CO₂ provenit din surse fosile în anumite procese industriale.
Potrivit EBA, sectorul european al biogazelor cuprinde peste 21.000 de instalații, cu o producție energetică de aproximativ 232 TWh anual, și a susținut circa 250.000 de locuri de muncă în 2024.
În încheiere, reprezentanta Asociației Europene pentru Biogaz a subliniat că România trebuie să își adapteze politicile la stadiul actual al pieței, să elimine obstacolele administrative și să valorifice atât resursele agricole, cât și produsele secundare rezultate din producția de biometan.
„Tehnologia și investitorii există. Este momentul să acționăm!”, a fost mesajul final al Nataliei Walczak.