Acronimul BRIC(S) a apărut ca un termen oarecum optimist pentru a descrie ceea ce erau economiile cu cea mai rapidă creștere din lume în urmă cu câţiva ani. Dar acum națiunile BRICS – Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud – se instalează ca o alternativă la forumurile financiare și politice internaționale existente, potrivit unui articol Deutsche Welle.

„Mitul fondator al economiilor emergente a apus”, a spus Günther Maihold, director adjunct al Institutului German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (SWP), adăugând: „Țările BRICS își trăiesc momentul geopolitic”.

Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud încearcă să se poziționeze ca reprezentanți ai Sudului Global, oferind „un model alternativ la G7”.

G7 este un „forum informal” al șefilor de stat ai celor mai avansate economii ale lumii, fondat în 1975. Germania, Franța, Regatul Unit, Italia, Japonia, Canada și SUA sunt membre, la fel ca UE.

Acronimul BRIC, care inițial a reprezentat Brazilia, Rusia, India și China, a fost inventat de Jim O’Neill în 2001, când era economist șef al băncii de investiții la Goldman Sachs. La acea vreme, cele patru țări aveau rate susținute de creștere economică ridicată, iar eticheta BRIC reprezenta optimismul economic cu privire la viitorul acelor națiuni. Oponenții etichetei au spus că țările sunt prea diverse pentru a fi grupate astfel și că este vorba doar o strategie de marketing a Goldman Sachs.

Dar ceea ce poate că a început ca un truc de marketing pentru a încuraja investitorii s-a transformat într-o platformă de cooperare interguvernamentală similară cu G7. În 2009, cele patru națiuni s-au întâlnit pentru primul lor summit la Ekaterinburg din Rusia. În 2010, Africa de Sud a fost invitată să se alăture grupului, adăugând „S” la BRICS.

Provocarea modelului Băncii Mondiale

În 2014, cu 50 de miliarde de dolari (aproximativ 46 de miliarde de euro) în monedă de bază, națiunile BRICS au lansat Noua Bancă de Dezvoltare ca alternativă la Banca Mondială și la Fondul Monetar Internațional. În plus, au creat mecanismul de lichiditate numit Contingent Reserve Arrangement (Aranjament de rezervă contingentă), pentru a sprijini membrii care se luptă cu plățile.

Aceste propuneri nu erau atractive doar pentru țările BRICS, ci și pentru multe alte economii în curs de dezvoltare și emergente care au avut experiențe dureroase cu programele de ajustare structurală și măsurile de austeritate ale FMI. Acesta este motivul pentru care multe țări au spus că ar putea fi interesate să se alăture grupului BRICS.

Banca BRICS este deschisă pentru noi membri. În 2021, Egiptul, Emiratele Arabe Unite, Uruguay și Bangladesh au preluat acțiuni. Acestea au fost însă mult mai mici decât investițiile respective de 10 miliarde de dolari făcute de membrii fondatori ai băncii.

Dorinţă pentru extindere

Ministrul sud-african de externe, Naledi Pandor, a declarat că interesul mondial pentru grupul BRICS este „uriaș”. La începutul lunii martie, ea le-a spus jurnaliştilor tv că avea pe birou 12 scrisori din țări interesate.

„Arabia Saudită este una”, a spus ea, adăugând: „Emiratele Arabe Unite, Egipt, Algeria și Argentina”, precum și Mexic și Nigeria.

„Odată ce vom stabili criteriile [pentru împrumuturi], vom lua apoi decizia”, a spus ea, menționând că subiectul va fi trecut pe ordinea de zi a viitorului summit din august din Africa de Sud.

Cele mai recente evoluții economice din statele membre BRICS au puțin de-a face cu miturile inițiale pe baza cărora a fost fondat grupul. Dintre cei cinci membri, doar China a înregistrat o creștere susținută.

Pe măsură ce produsul intern brut al Chinei a crescut de la 6 trilioane de dolari în 2010 la aproape 18 trilioane de dolari în 2021, economiile din Brazilia, Africa de Sud și Rusia au stagnat. PIB-ul Indiei a crescut de la 1,7 trilioane de dolari la 3,1 trilioane de dolari, dar a fost depășit de creșterea Chinei.

Fără sancțiuni împotriva Rusiei

De la începutul războiului Rusiei în Ucraina, țările BRICS s-au distanțat doar mai mult de așa-zisul Occident. India, Brazilia, Africa de Sud sau China nu iau parte la sancțiunile împotriva Rusiei. Acest lucru a devenit din ce în ce mai clar odată cu nivelurile aproape istorice ale comerțului dintre India și Rusia sau cu dependența Braziliei de îngrășămintele rusești.

„Din punct de vedere diplomatic, războiul din Ucraina pare să fi tras o linie de demarcație puternică între o Rusie susținută de est și Occident”, a scris politologul Matthew Bishop de la Universitatea din Sheffield pentru Observatorul Economic, la sfârșitul anului trecut. Acesta a explicat: „În consecință, unii factori de decizie europeni și americani se tem că BRICS ar putea deveni mai puțin un club economic al puterilor în ascensiune care caută să influențeze creșterea și dezvoltarea globală și mai mult unul politic, definit de naționalismul lor autoritar”.

Günther Maihold de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate spune că alianța BRICS nu este doar o alternativă la Occident, ci mai degrabă un forum pentru o gândire suverană și autonomă sporită. Într-o lume bipolară, el crede că Africa de Sud, India și Brazilia pur și simplu „concurează pentru condiții mai bune”.

China, pe de altă parte, folosește platforma pentru ambițiile sale politice globale, a adăugat Maihold, subliniind ofertele Beijingului de a media războiul din Ucraina și exercițiile militare comune pe care le-a desfășurat cu Rusia în Africa de Sud.

Maihold crede că Occidentul a observat această schimbare și încearcă să o contracareze. „Se uită foarte atent”, a spus el. „La summit-ul G7 din Germania din 2022, s-au gândit să invite Africa de Sud și India, pentru a preveni optica pe care G7 o avea împotriva BRICS”.