Autor: Dr. Liviu Mureșan

Lunile de vară au fost deosebit de bogate în evenimente – Summit-ul BRICS de la Johannesburg, Summit-ul SCO (Shanghai Cooperation Organization) din New Delhi, Summit-ul ASEAN de la Jakarta, celebrarea unui deceniu de la lansarea Inițiativei Belt-and-Road (BRI) desfășurată în mai multe locații, Summit-ul G20 tot la New Delhi – pentru a numi doar câteva dintre ele. La o privire mai atentă, sunt în curs de desfășurare noi evoluții, care semnalează schimbări majore în mediul internațional geopolitic, așa cum a menționat, de exemplu, și Washington Post: „În umbra rivalității SUA-China, apare o nouă ordine mondială”. (Washington Post, 8 septembrie 2023).

După cum se știe, BRICS reunește cinci țări: Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud. Conceptul „BRIC” a fost creat în 2001 de economistul Jim O’Neill de la Goldman Sachs, iar „S” a fost adăugat după primirea Africii de Sud în 2010. Între timp, mai multe țări au devenit interesate să se alăture acestei grupări: Afganistan, Algeria, Argentina, Bahrain, Bangladesh, Belarus, Egipt, Indonezia, Iran, Kazahstan, Mexic, Nicaragua, Nigeria, Pakistan, Arabia Saudită, Senegal, Sudan, Siria, Emiratele Arabe Unite, Thailanda, Tunisia, Turkye, Uruguay, Venezuela, Zimbabwe.

Anil Soklal, ambasadorul Africii de Sud la BRICS, a anunțat că au primit mai multe solicitări din partea țărilor din Asia, America Latină, Europa, precum și Africa. Cu toate acestea, acest interes din ce în ce mai mare pentru proiectul BRICS se bazează, probabil, pe diverse motivații, de care trebuie să se țină cont, mai ales în condițiile provocărilor actuale la adresa securității internaționale. La Summit-ul de la Johannesburg, extinderea BRICS a început cu acceptarea a șase noi membri: Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Iran și Etiopia, ca cinci țări producătoare de petrol, plus Argentina.

BRICS – mai mult decât un G5? (opinie Liviu Mureșan)

Fair Observer (8 septembrie 2023) consideră că „noul BRICS îmbunătățit nu este o revoluție. Este o accelerare a unei ordini deja existente.” În același timp, Financial Times anunță „bun venit în lumea à la carte (…), vechea epocă în care țările trebuiau să-și aleagă alianțele dintr-un ‘meniu cu preț fix’ se transformă acum într-o ordine mai fluidă”.

„Nimeni nu a vrut să înceapă BRICS… acest lucru s-a întâmplat din cauza folosirii ca armă a dolarului și a politicii noastre externe”, a spus Robert Kennedy Jr., candidat democrat la președinție.

Cunoscutul analist american Fareed Zakaria consideră că politica externă a Americii și-a pierdut flexibilitatea și că este coordonată de o elită „incapabilă să înțeleagă că lumea se schimbă și destul de rapid”. Pe de altă parte, Fiona Hill, fost înalt diplomat al SUA, atrage atenția asupra fenomenului „America fatigue” și asupra deziluziilor tot mai mari cu privire la rolul său de hegemon global.

Ultimele evoluții aduc din ce în ce mai multe dovezi că formula unipolară bine stabilită care a fost paradigma predominantă până acum, cu SUA ca lider global, se apropie de sfârșit, deschizând ușa unei lumi multipolare în evoluție. La nivel internațional, noi relații prind contur și noi organizații iau naștere sau sunt deja în funcțiune.

De exemplu, Inițiativa Belt-and-Road (BRI) sărbătorește a zecea aniversare de la lansare și cuprinde în prezent 150 de țări, cu mii de proiecte în valoare de trilioane USD. În același timp, după extinderea cu șase noi membri începând cu 1 ianuarie 2024, BRICS își va consolida poziția de competitor al G7 și G20, în timp ce SUA și UE le este din ce în ce mai dificil să controleze dezvoltarea economică la scară globală şi să impună valori occidentale.

Astfel, rețele precum BRICS, SCO, BRI generează o forță de atracție pentru o cooperare consolidată cu Uniunea Economică Eurasiatică, ASEAN, ș.a. Ele au, de asemenea, potențialul de a deveni o rețea de rețele, cu implicații mai largi la scară globală.

În plus, mai multe dintre țările care sunt actuale sau viitoare membre ale rețelelor de mai sus au cunoscut atât creștere economică, cât și demografică. În contextul geopolitic actual, acești factori au scos la lumină nemulțumirea țărilor în curs de dezvoltare față de subreprezentarea lor actuală în principalele organizații internaționale. Presiunea de a obține recunoașterea a dus la un prim pas important anul acesta la Summitul G20, când Uniunea Africană a fost acceptată ca cel mai recent (al 21-lea) membru al acestui forum interguvernamental.

În același timp, noile tendințe din peisajul geopolitic sunt mai complexe decât ar putea părea la o primă vedere. De exemplu, India, aflată în prezent la președinția SCO și G20, și-a dezvăluit propria agendă, care pare să nu mai fie în concordanță cu cea a altor țări BRICS, în principal a Chinei. La Summit-ul SCO care a avut loc în India în această vară, țara gazdă a refuzat să semneze declarația finală de sprijin pentru proiectul BRI, nava amiral a președintelui Xi Jinping. Lansarea la Summit-ul G20 a inițiativei de construire a unui coridor de tranzit din India către Orientul Mijlociu și Europa ar putea fi, de asemenea, văzută ca o provocare pentru proiectul chinezesc Belt-and-Road.

Pe de altă parte, absența președintelui Xi Jinping alături de președintele Vladimir Putin la Summitul G20 de la New Delhi ar putea semnala intenția celor două puteri globale de a spori relevanța BRICS și de a o diminua pe cea a G20. Dintr-o perspectivă chineză, „Beijing-ul poate considera că G20 are o utilitate limitată pentru impulsionarea narațiunii chineze sau că nu trebuie să investească atât de mult în acest forum… deoarece are alte platforme multilaterale prin care China poate exercita o influență mai mare și poate controla agenda și rezultatul – de exemplu SCO și BRICS.” (The Guardian, 8 septembrie 2023).

Toate cele de mai sus sunt doar câteva dintre evoluțiile multidirecționale în curs de desfășurare care ne atrag atenția pentru a încerca să înțelegem corelațiile și să fim pregătiți pentru cele ce urmează.

„Sistemul post-Război Mondial conceput și condus de SUA a cunoscut una dintre cele mai durabile perioade de pace și prosperitate globală din istoria modernă. Dar nimic nu durează pentru totdeauna. SUA ar trebui să ia în serios preocupările și să analizeze cum să refacă, sau cel puțin să modifice, ordinea multilaterală actuală, colaborând cu aliații și partenerii pentru a aborda provocările majore de astăzi. Dacă nu, alte puteri vor interveni, probabil în moduri care nu promovează interesele SUA. În ciuda diviziunilor dintre membrii BRICS, există un consens că ordinea internațională nu funcționează și este nevoie de una nouă.” (Raportul Institutului pentru Pace al Statelor Unite ale Americii „De ce Summit-ul BRICS ar putea fi o mare afacere”, 23 august 2023).