Modificările fiscale succesive, implementate fără a evalua impactul celor precedente, reprezintă un pericol major pentru economia României, susține Organizația Femeilor Antreprenor din UGIR (OFA UGIR), adăugând: “Reducerea pragului pentru microîntreprinderi de la 1.000.000 euro la 500.000 euro, urmată de limitarea ulterioară la 60.000 euro pentru aplicarea cotei de impozitare de 1%, exemplifică o abordare precipitată și potențial dăunătoare”.

În discuțiile de la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România, Organizația Femeilor Antreprenor din UGIR (OFA UGIR) a susținut:

“Aceste schimbări abrupte, cum ar fi cele introduse prin Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 și O.U.G. 115/2023, au condus la o reducere semnificativă a numărului de societăți eligibile pentru regimul fiscal preferențial, aliniindu-l la nivelurile din 2016, când plafonul era de doar 100.000 euro.

Această regresie, reflectată de datele din Buletinul Statistic Fiscal, indică o potențială destabilizare a mediului de afaceri, afectând în special microîntreprinderile care reprezintă un segment vital al economiei naționale.

O astfel de volatilitate fiscală descurajează investițiile, inovația și creșterea economică, fiind contraproductivă pentru dezvoltarea pe termen lung a țării.

Pe lângă impactul imediat asupra microîntreprinderilor, modificările repetate ale cadrului fiscal agravează incertitudinea în rândul antreprenorilor și investitorilor. Introducerea unor măsuri restrictive, cum ar fi limitarea aplicabilității regimului de microîntreprindere la o singură companie pentru asociații cu o participare de peste 25%, precum și majorarea cotei de impozitare de la 1% la 3% pentru afacerile care depășesc 60.000 euro, cum este stipulat în O.U.G. 115/2023, sugerează o tendință îngrijorătoare către un regim fiscal mai puțin favorabil.

Aceste schimbări pot duce la scăderea numărului de noi inițiative antreprenoriale și la o creștere a ratei de închidere sau suspendare a activității întreprinderilor existente, așa cum reflectă datele ONRC pentru anul 2023.

Prin urmare, este esențial ca autoritățile să abordeze modificările fiscale cu prudență și să se angajeze într-un proces amplu de consultare și evaluare a impactului, pentru a asigura un mediu de afaceri stabil și predictibil, favorabil creșterii și inovației economice.

O abordare evolutivă și bine planificată a regimului fiscal aplicabil microîntreprinderilor, care să se bazeze pe evaluări concrete și măsurabile ale efectelor politicilor anterioare, reprezintă o strategie esențială pentru consolidarea și dezvoltarea sustenabilă a sectorului IMM-urilor din România.

Implementarea unui proces de “phase-out”, realizat printr-un calendar agreat cu toți stakeholderii relevanți – inclusiv reprezentanți ai mediului de afaceri, experți fiscali, și autorități guvernamentale – ar permite ajustări treptate, anticipate și, mai ales, fundamentate pe o înțelegere profundă a dinamicii pieței și a nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii. Această metodologie asigură că fiecare modificare fiscală este încorporată într-un mod care minimizează perturbările și oferă timp suficient pentru adaptare.

Practicarea unei astfel de abordări gradate și consultative garantează că orice nouă evoluție fiscală se bazează pe dovezi concrete și pe un feedback real din partea celor afectați direct de schimbări.

Acest proces de evaluare riguroasă și de consultare ar trebui să includă colectarea și analiza datelor referitoare la impactul măsurilor fiscale anterioare asupra creșterii și sustenabilității microîntreprinderilor, precum și efectele lor pe termen lung asupra economiei naționale.

Aceasta nu doar că va contribui la crearea unui cadru fiscal mai predictibil și stabil, dar va asigura și că deciziile legislative susțin obiectivele de creștere economică, inovație și competitivitate pe piața internațională.

Mai mult, o astfel de strategie de fazare necesită transparență și comunicare eficientă între guvern și sectorul privat.

Asigurarea unei platforme deschise pentru dialog și feedback continuu facilitează adaptarea și rafinarea politicilor fiscale în concordanță cu realitățile economice în schimbare și cu aspirațiile antreprenoriale.

Prin stabilirea unor mecanisme clare de feedback și monitorizare, se pot identifica rapid potențialele disfuncționalități sau oportunități de îmbunătățire a legislației, contribuind astfel la o mai bună aliniere a intereselor tuturor părților implicate.

În concluzie, adoptarea unei abordări evolutive, bazate pe analize temeinice și pe un proces consultativ extins, este crucială pentru a asigura că regimul fiscal al microîntreprinderilor susține în mod eficient dezvoltarea IMM-urilor.

O astfel de abordare reduce vulnerabilitatea acestui sector vital al economiei românești în fața schimbărilor legislative abrupte și neanalizate, promovând în același timp un mediu de afaceri mai robust și mai rezilient.

Aceasta contribuie nu doar la stabilirea unui cadru fiscal predictibil și favorabil creșterii, dar și la consolidarea încrederii între sectorul public și cel privat, esențială pentru o colaborare eficientă și pentru progresul economic durabil.

Schimbările fiscale repetate și lipsa de predictibilitate în cadrul legislativ fiscal din România au un impact profund asupra întreprinderilor mici și mijlocii, afectând în mod disproporționat afacerile deținute și/sau administrate de către femei.

Această instabilitate legislativă impune o provocare majoră pentru antreprenoare, care adesea gestionează resurse limitate și se confruntă cu bariere suplimentare în accesarea finanțării și a rețelelor de suport.

Femeile antreprenor trebuie să navigheze nu doar prin dificultățile obișnuite ale conducerii unei afaceri, ci și prin incertitudinea adăugată de schimbările legislative frecvente, ceea ce poate inhiba capacitatea lor de a planifica pe termen lung, de a investi în creștere și de a inova și, respectiv, poate modifica în mod semificativ costurile afacerii și, de asemenea, poate destabiliza piața operațională.

Lipsa unei analize temeinice a impactului schimbărilor fiscale anterioare înainte de implementarea noilor modificări agravează incertitudinea, creând un mediu de afaceri extrem de volatil.

Pentru afacerile conduse de femei, care adesea funcționează în sectoare cu marje de profit mai mici și cu acces limitat la resurse, aceste schimbări pot fi deosebit de dăunătoare.

Ele pot conduce la dificultăți în menținerea sustenabilității afacerilor, afectând nu doar viabilitatea economică a întreprinderilor, dar și contribuția lor la diversitatea și inovația în economie.

Acest ciclu de incertitudine fiscală poate să descurajeze inițiativa antreprenorială în rândul femeilor, limitând astfel potențialul de creștere economică și de creare a locurilor de muncă.

Este esențial, prin urmare, ca politicile fiscale să fie dezvoltate cu o considerație atentă asupra impactului lor asupra diferitelor segmente ale economiei, inclusiv pe afacerile deținute și/sau administrate de femei.

Adoptarea unei abordări mai stabile și previzibile, care include consultarea amplă a tuturor părților interesate și evaluarea atentă a impactului măsurilor fiscale anterioare, ar sprijini crearea unui mediu de afaceri mai incluziv și echitabil.

Aceasta nu doar că ar facilita creșterea și dezvoltarea afacerilor conduse de femei, dar ar contribui și la o economie mai robustă și diversificată, capabilă să valorifice întregul său potențial antreprenorial.

Elemente suplimentare:

Argumentând împotriva reducerii pragului de 500.000 euro pentru microîntreprinderi, putem lua în considerare mai multe aspecte esențiale care subliniază importanța menținerii acestui plafon:

1. Prin masurile legislative din 2022 și 2023 și prin limitările și condiționările impuse prin OG 16/2022 și O.U.G 115/2023, practic, plafonul pentru care se poate aplica cota de 1% este de 60.000 euro, iar numărul societăților care au aplicat acest regim se situează la nivelul anului 2016, înainte de majorarea acestuia

Din Buletinul Statistic Fiscal publicat pe site-ul www.anaf.ro, rezultă că, prin măsurile de limitare la maxim trei microîntreprinderi și scăderea plafonului de la 1.000.000 euro la 500.000 euro, s-a reașezat numărul de societăți care aplică acest regim la nivelul anului 2017, înainte de majorarea plafoanelor la 500.000 euro și la 1.000.000 euro:

Practic, ca urmare a măsurilor fiscale introduse prin Ordonanța Guvernului nr.16/2022, numărul de societăți care aplică regimul fiscal al microîntreprinderilor a fost redus și egalizat cu cele care aplicau în anul 2016 în condițiile unui plafon de 100.000 euro.

Apreciem că cel puțin 70% din societăți nu au îndeplinit criteriile de opțiune din cele 417.427 care au schimbat regimul de impozitare în impozit pe profit, diferența cel mai probabil ca urmare a depășirii plafonului de 500.000 euro.

Numărul societăților care aplică regimul de impozit pe profit a crescut cu 441.435 față de anul 2016, ceea ce presupune absorbția din regimul de micro, precum și înființarea de firme noi.

Cea mai semnificativă modificare a regimului fiscal de microîntreprindere adusă prin O.G. 16/2022 a fost transformarea regimului fiscal de impozitare a microîntreprinderilor din obligatoriu în opțional cu criterii bine definite.

Prin limitarea la o singură companie pentru un asociat care deține mai mult de 25%, prin O.U.G. 115/2023 numărul societăților care îndeplinesc criteriile de opțiune  pentru aplicarea regimului  fiscal al microîntreprinderilor va scădea semnificativ față de 495.448, câte erau în evidență la data de 31 decembrie 2023.

În plus, prin O.U.G 115/2023, cota de impozitare se modifică din 1% în 3%, pentru cei care au afaceri de peste 60.000 de euro,  ceea ce înseamnă o triplare a impozitului pe aceiași bază impozabilă.

Practic, prin limitarea plafonului la 60.000 euro pentru aplicarea cotei de impozitare de 1%  și prin eliminarea de la această cota a domeniilor cu rată de rentabilitate mare (medical, IT și Horeca),  este scăzut plafonul microintreprinderilor ca și facilitate fiscală la 60.000 euro:

2. Stimularea creșterii economice: Un prag mai mare pentru microîntreprinderi încurajează creșterea economică, permițând afacerilor mici să se dezvolte înainte de a se confrunta cu sarcini fiscale mai grele. Aceasta poate încuraja antreprenorialul și poate duce la crearea de noi locuri de muncă, elemente vitale pentru o economie robustă și diversificată.

Reînnoirea și înființarea de noi societăți reprezintă motorul economiei, ori scăderea plafonului de la 500.000 euro ar putea duce la încetinirea ritmului de înființare de noi companii.

Ca urmare a restricțiilor de acces la regimul fiscal de microîntreprindere implementate  în 2023 și în 2024, ca reacție imediată există deja numărul de societăți radiate sau suspendate.

Din datele oficiale comunicate de ONRC în luna ianuarie 20024, rezultă că, în anul 2023, ca reacție la  primele măsuri fiscale de restrângere a regimului fiscal de microîntreprindere, au fost desființate peste  60.000 de societăți comerciale, preponderent în domeniile de activitate al firmelor de familie sau care deservesc o arie locală mică: comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și activități profesionale.

Separat, numărul firmelor care și-au suspendat activitatea în anul 2023 a fost de 16.335, în creștere față de perioadele anterioare.

Specialiști în economie se așteaptă la același cifre ridicate pentru anul 2024 sau, în cazul diminuării plafonului de 500.000 euro, la migrarea masivă de la forma de organizare ca societate comercială în regim de microîntreprindere la forma de organizare ca persoane fizică autorizată sau alte forme, ceea ce va diminua masiv numărul beneficiarilor eligibili în a accesa fonduri europene nerambursabile prin Politica de Coeziune.

3. Simplificarea administrativă: Menținerea sau creșterea plafonului de 500.000 euro simplifică semnificativ administrarea fiscală pentru microîntreprinderi. Sistemele fiscale mai simple reduc povara administrativă și costurile pentru aceste afaceri, permițându-le să aloce mai multe resurse pentru creștere și inovare.

4. Competitivitate: Un plafon mai mare pentru microîntreprinderi ajută afacerile mici să rămână competitive, în special în sectoare unde marjele de profit sunt reduse și competiția este intensă. Aceasta le permite să reinvestească economiile din impozite în îmbunătățirea produselor, serviciilor și eficienței operaționale.

5. Atragerea investițiilor: Un regim fiscal favorabil microîntreprinderilor face România mai atractivă pentru investitorii interni și internaționali. Investitorii sunt adesea în căutarea unui mediu de afaceri stabil și predictibil, iar un prag mai mare pentru microîntreprinderi indică un angajament față de sprijinirea creșterii economice și inovației.

6. Reziliența în fața incertitudinilor economice: Afacerile mici sunt adesea cele mai vulnerabile în fața șocurilor economice sau a incertitudinilor de pe piață. Un plafon mai generos pentru microîntreprinderi le oferă un tampon financiar suplimentar, ajutându-le să navigheze prin perioade dificile fără a-și sacrifica viabilitatea pe termen lung.

7. Echitate și diversitate în economie: Menținerea unui prag înalt pentru microîntreprinderi promovează o economie mai echitabilă și diversă, unde afacerile mici au o șansă reală de a prospera. Acest lucru este crucial pentru a asigura că succesul economic nu este doar domeniul corporațiilor mari, ci este accesibil pentru o gamă largă de întreprinderi.

8. Inovație și adaptabilitate: Microîntreprinderile sunt adesea în avangarda inovației și adaptabilității. Prin oferirea unui cadru fiscal favorabil care permite acestor afaceri să crească până la pragul de 500.000 euro, se susține capacitatea lor de a experimenta și de a introduce noi produse și servicii pe piață.

În concluzie, menținerea sau creșterea plafonului de 500.000 euro pentru microîntreprinderi este esențială pentru a susține o economie vibrantă, inovatoare și diversă în România. Aceasta nu numai că ajută la crearea și menținerea locurilor de muncă, dar și sprijină antreprenorialul și creșterea economică pe termen lung”.