2083 de microîntreprinderi radiate şi 994 microîntreprinderi au fost suspendate în primul trimestru 2024, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, după ce Guvernul a introdus o taxare mai mare, de 3% pe cifra de afaceri, pentru firmele cu afaceri între 60.000 și 500.000 de euro și, în plus, a stabilit că pragul de încadrare în acest regim se stabilește pentru toate întreprinderile legate. Astfel, cei care au peste 25% în mai multe firme, iar afacerile acestora depășesc afaceri de 500.000 de euro, au trecut cu toate firmele la impozitul pe profit (16%).

Conform Ministerului Finanţelor, 70.649 de microîntreprinderi au devenit plătitoare de impozit pe profit în  primul trimestru 2024.

Diferența încasărilor din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor (2024/2023) lei este 17.912.008 lei. Evoluția  încasărilor caracterizează activitatea economică aferentă trimestrului I al anului curent, raportat la perioada similară a anului 2023, potrivit Ministerului Finanţelor.

Numărul total de contribuabili  plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor la data de 31.03.2024 este 619.708.

Reprezentanții Comisiei Europene, aflați în România, pentru discuții despre PNRR, au subliniat, acum câteva luni, că situația fiscală din România este îngrjorătoare, una dintre măsurile care vor trebui adoptate urgent fiind reducerea pragului de încadrare în regimul microîntreprinderilor.

Céline Gauer, Director General SG RECOVER (Task Force pentru Redresare și Reziliență din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene), a subliniat atunci că restrângerea regimului pentru microîntreprinderi trebuie să aibă loc rapid: “Trebuie să avem un impact semnificativ, ceea ce înseamnă o scădere rapidă a pragului pe microîntreprinderi, cu mult înainte de 2026”.

România a depus cea de-a treia cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență, de 2 miliarde de euro, în data de 18 decembrie 2023.

Marcel Boloş, ministrul finanţelor, era foarte hotărât anul trecut cu privire la majorarea taxelor şi reducerea cheltuielilor fiscale. Se pare că a fost hotărât doar să mărească  impozitarea pentru mediul privat.  

Ulterior, amintindu-şi că se află în an electoral şi nu e bine să înăsprească şi mai mult impozitarea microîntreprinderilor – aşa cum cere Comisia Europeană –  înainte de alegeri, Marcel Boloș a spus despre reforma pe microîntreprinderi: “După cum știți, noi, ca minister al Finanțelor, am spus măsurile pe care le-am luat ca să fim în acord cu cerințele din Planul Național de Redresare și Reziliență, am luat măsuri pentru eliminarea fragmentării artificiale pentru plafonul de încadrare la microîntreprinderi, am eliminat deducerile, am crescut peste plafonul de 60.000 de euro cota de impozitare la 3% și am cerut Comisiei Europene, să vedem ce se întâmplă în trimestrul I al execuției bugetare, pentru că este total nedrept să intrăm într-un val din acestea de măsuri haotice pe microîntreprinderi, prin care noi susținem dezvoltarea economică a României și, într-un final, să ne facem rău propriilor noastre microîntreprinderi, pentru că n-avem răbdarea necesară să vedem care este impactul acestei măsuri și ce efect au produs. Am luat un set de măsuri în luna septembrie, apoi în luna decembrie. Nu merge în ritmul acesta în care de la o zi la alta schimbăm tot felul de reguli și măsuri cu caracter fiscal.”

Acum Guvernul se pregăteşte să micşoreze pragul pentru microîntreprinderi, după ce Comisia Europeană condiţionează plata 3 din PNRR de reducerea pragului la 60.000 de euro. Se pare că decizia pe cererea de plată numărul trei din PNRR depusă de România va fi luată în această lună, după alegerile europarlamentare.

• Deficitul bugetar în primele patru luni ale lui 2024, dublu față de aceeași perioadă a lui 2023

Deficitul bugetar a crescut la 3,24% din PIB în primele patru luni ale anului 2024, anunţă Ministerul Finanţelor (MF). Astfel, guvernul a cheltuit cu aproape 58 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, un deficit dublu față de aceeași perioadă a anului trecut.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 57,29 miliarde lei, respectiv 3,24% din PIB faţă de deficitul de 27,35 miliarde lei, respectiv 1,70% din PIB aferent celor patru luni ale anului 2023”, arată un raport al MF.

Ministerul precizează că deficitul pe primele patru luni a fost afectat de plata în avans a pensiilor și altor drepturi în luna aprilie, plăți în valoare de peste 9,3 miliarde de lei.

Pentru primele patru luni ale anului 2024, veniturile totale la bugetul general consolidat au fost de 182,7 miliarde lei, ceea ce înseamnă o creștere de peste 15% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Mărirea valorii veniturilor la buget s-a datorat încasărilor din contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe profit, impozit pe salarii şi venituri nefiscale dar și intrărilor de fonduri europene.