Prioritățile în domeniul energetic se vor axa pe noi investiții care să asigure creșterea ponderii energiei curate în mixul energetic, mărirea procentelor energiilor verzi – eoliene și fotovoltaice- în mixul energiei electrice, stocarea la scară mare a energiei electrice etc., cu asigurarea respectării cerințelor Pactului Ecologic European, potrivit PLANULUI NAȚIONAL DE INVESTIȚII ȘI RELANSARE ECONOMICĂ. 

În contextul pachetului legislativ Energie curată pentru toti europenii și a Pactului Ecologic European, care impun transformarea sectorului energetic către un alt model de sistem, bazat pe tehnologii curate, inovatoare, care să facă fată concurenței pe o piață de electricitate integrată, se impune acomodarea sectorului energetic din România la noile tendințe de dezvoltare. Aceasta presupune un volum investițional uriaș pe întreg lanțul tehnologic, de la producere de electricitate la rețele inteligente de transport și distribuție gaze naturale și electricitate precum și la reformarea pieței de electricitate și gaze naturale care să facă față unui model nou.

O caracteristică a sectorului de producere a energiei electrice este existența companiilor monocombustibil, în cadrul cărora generarea de energie electrică se face pe baza unui singur tip de resursă primară, companiile de producere având costuri diferite de producție și cote de piață relativ echilibrate, prețul stabilit pe baza cererii și ofertei având o puternică influență dată de prețul marginal (al producătorului cu costul cel mai mare, respectiv al producătorului pe bază de cărbune).

De aceea, orientarea strategiei energetice și a Planului National Integrat Energie Schimbări Climatice este către diversificarea mix-ului energetic al companiilor, astfel încât acestea sa devină competitive și să aibă un rol regional în asigurarea securității energetice.

Marile companii în care statul este acționar majoritar reprezintă coloana vertebrală a Sistemului Energetic Național. Ținând cont de poziționarea geografică și strategică a României, precum și de viziunea de dezvoltare a sectorului energetic, aceste companii au potențialul de a deveni campioane regionale prin investiții strategice adaptate la noile cerințe de piață.

Sursele de finanțare

Necesarul foarte mare de investiții în infrastructura energetică națională impune o diversificare a surselor de finanțare și o utilizare eficientă a noilor oportunități apărute la nivelul Uniunii Europene. Așadar, programele de investiții vor fi susținute din bugetele de investiții proprii ale companiilor, la care se adaugă fonduri europene nerambursabile, fondul de modernizare, fondurile disponibilile în cadrul Pactului Ecologic European, precum și fonduri rambursabile.

Hidroelectrica

Se are în vedere finalizarea unor capacități hidroelectrice începute dar și diversificarea portofoliului de producere prin dezvoltarea de proiecte pe bază de surse regenerabile de energie, în capacități eoliene on-shore și offshore, pe termen mediu fiind programate următoarele investiții:

*Parcuri eoliene off-shore de 300 MW, cu o valoare de investiții de 2,88 miliarde de lei;
*Parcuri onshore de 300 MW, cu o valoare de 1,87 miliarde de lei;

*CHE Râul Mare Retezat, 335 MW, 417.284 Gwh/an, 127,7 milioane de lei;

* CHE Mărișelu, 220.5 MW, 390 Gwh/an, 280 milioane de lei;
* CHE Vidraru, 220 MW, 400 Gwh/an, 529,95 milioane de lei;
* Disipator Porțile de Fier I – 72,75 milioane de lei;
*AHE Surduc-Siriu, 55 MW, 171,80 Gwh/an, 185,53 milioane de lei;
* AHE Răstolița, 35.30 MW, 46.30 Gwh/an,127,7 milioane de lei;
* AHE Cornetu-Avrig, 28.20 MW, 54.10 Gwh/an, 167,38 milioane de lei;
*AHE Bistra-Poiana Mărului, 20,03 Gwh/an, 78,02 milioane de lei;
* AHE Livezeni-Bumbești, 65.14 MW, 259 Gwh/an, 94,743 milioane de lei.

Romgaz

Direcțiile prioritare de investiții ale Romgaz sunt orientate către: continuarea lucrărilor de cercetare geologică prin noi foraje și prospecțiuni geologice pentru descoperirea de noi rezerve de gaze naturale; dezvoltarea potențialului de producție prin asigurarea de noi capacități pe structurile existente; identificarea unor noi oportunități de creștere și diversificare.

În perioada 2017-2019 societatea a investit cca. 2,8 miliarde de lei, iar pentru perioada 2020-2025 se previzionează un program de investiții de cca. 15,69 miliarde de lei.

Investiții strategice ale ROMGAZ:

I. Centrale electrice cu ciclu combinat cu turbine cu gaze, care se încadrează în obiectivul de decarbonare a sectorului energetic prin trecere de la capacitățile pe bază de cărbune la cele pe gaze naturale și regenerabile Centrală Electrică cu Ciclu Combinat cu turbine cu gaze Iernut. Bugetul alocat pentru finalizarea noii centrale precum și pentru repararea și modernizarea infrastructurii de rețele și utilități preluate de la vechea centrală pentru deservirea noii centrale este de 321 milioane de lei.

-Centrală Electrică cu Ciclu Combinat cu turbine cu gaze Mintia. Până în prezent, au fost elaborate și aprobate studiile de prefezabilitate și fezabilitate. Puterea electrică totală brută a noii centrale va fi de cca. 405 MW. Conform estimărilor din studiul de fezabilitate, valoarea totală a noii centrale va fi de cca. 2,14 miliarde de lei, iar perioada de realizare a investiției este 2020-2025.

-Centrala Electrică prin integrarea producției de energie electrică din surse regenerabile (RES) cu producția de hidrogen, prin intermediul unei unități de producție energie electrică pe bază de gaze naturale (CCGT) de dimensiuni medii 200 MW la Tr. Severin – Halanga 

-Producere de energie electrică din surse regenerabile. România este unul din statele membre cu un potențial semnificativ de energie eoliană, care poate fi valorificat în condiții optime. În acest context, Romgaz a inclus în strategia de dezvoltare identificarea unor noi oportunități în vederea creșterii și diversificării afacerilor companiei în domeniul producției de electricitate din surse regenerabile. Puterea totală instalată estimată pentru noile capacități va fi de cca. 250 MW.

Pe perioada 2020-2025, pentru aceste cheltuieli de investiții, sunt necesare fonduri de cca. 1,2 miliarde de lei. Aceste investiții se încadrează în axa prioritară a Fondului de modernizare, cu asigurarea finanțării din acest fond de până la 100%.

Proiect offshore – Neptun Deep. În condițiile în care Exxon intenționează să renunțe la participarea sa de 50% la proiectul Neptun din Marea Neagră, alături de care se află și OMV Petrom, Romgaz este în discuții pentru preluarea unei părți din participația Exxon.

Până în prezent s-a semnat un acord de intrare în consorțiu (JBA) alături de OMV-Petrom S.A. și PGNiG S.A., pentru a prelua cota de participare ExxonMobil în cadrul perimetrului. În prezent se analizează acordul comun de operare (JOA). De asemenea au loc discuții și negocieri în cadrul consorțiului pentru evaluarea și stabilirea unei oferte finale către ExxonMobil.

Proiect offshore – Lukoil. Romgaz a preluat în anul 2012 de la companiile Lukoil și Vanco 10% din cota de participare la drepturile dobândite și obligațiile asumate aferente perimetrelor EX–29 Est Rapsodia și EX-30 Trident din platforma continentală a Marii Negre. Cotitularii de acorduri petroliere au renunțat la perimetrul EX-29 Est Rapsodia în luna decembrie 2016, ca urmare a rezultatelor negative ale explorării acestui perimetru. Având în vedere rezultatele diferite față de cele prognozate obținute prin forajul sondei Trinity 1X, titularii acordului de concesiune au solicitat și primit aprobarea din partea ANRM de extindere a fazei 1, partea a 2-a din perioada adițională de explorare, cu 3 luni (până la data de 03.08.2020).

II. Fabrică producere metanol

Romgaz este interesat să intre pe piața produselor petrochimice din România și din regiune, aceasta reprezentând una din direcțiile de dezvoltare ale societății pentru perioada 2020-2025 prevăzută în cadrul obiectivului strategic privind dezvoltarea afacerilor prin abordarea de noi piețe la nivel intern și internațional. În acest context, o viziune inovatoare de diversificare a portofoliului de investiții al Romgaz o reprezintă posibilitatea conversiei gazului natural în metanol prin realizarea unei investiții în construcția unei unități noi (de tip greenfield) de producție de metanol. Bugetul estimat alocat acestui obiectiv de investiții este de cca. 1,175 miliarde de lei.

III. Proiecte în parteneriate

În prezent sunt în derulare discuții cu potențiali parteneri pentru dezvoltarea de proiecte în parteneriat. Scopul asocierii este asimilarea expertizei în afaceri în domeniul energetic a ambelor companii, într-un concept comun prin participarea fiecărei companii cu expertiză complementară proprie:

-Proiect Chimcomplex. Proiectul asigură livrările de abur industrial și energie electrică în condiții de siguranță și competitivitate având incluse cheltuielile de operare și mentenanță pe toată perioada de derulare. Sit-ul va fi integrat în conturul de valorificare a energiei electrice gestionat de Romgaz, făcând parte din portofoliul de furnizare gaze naturale ale Romgaz.

-Proiect ALRO. Centrala electrică cu ciclu combinat CCGT 467 MW, din care 360 MW necesar consum ALRO si 100 MW valorificare în piața de energie electrică cu operare 8424 h/an. Sit-ul va fi integrat în conturul de valorificare a energiei electrice gestionat de Romgaz, făcând parte din portofoliul de furnizare gaze naturale al Romgaz.

-Parteneriat Liberty. Platforma siderurgică din Galați (fosta Arcelor Mittal) urmează ca în viitorii 3-4 ani să dezvolte producția siderurgică într-un ritm susținut într-un timp relativ scurt. Pentru aceasta necesarul de energie care să susțină acest nivel de dezvoltare trebuie asigurat prin investiții cuprinse în actualul context de mediu susținut de UE.

Astfel, este estimat următorul necesar energetic:
-Gaz natural – creștere de consum de la 2,2 TWh/an actual cu 7,4 TWh/an rezultând estimativ 9,6 TWh;
-Energie electrică – creștere de la 100-120 MW actual către 500 MW. Estimarea de producție este de 350-400 MW CCGT, completat cu o sursă regenerabilă combinată de fotovoltaic și eolian de 180 MW pe suprafața disponibilă de 50 de ha.
Surplusul de energie neutilizat în consum curent va contribui la producția de hidrogen (electroliză) necesară proceselor de producție.