Update articol:
”Banking Forum Online by Financial Intelligence”

Dragoş Pîslaru: România are de făcut o alegere clară – ori menține un sistem economic bazat pe salarii mici și pe valoare adăugată redusă, ori se raliază unor proiecte importante la nivel european (video)

România va avea ocazia să facă un pas înainte şi să fie în avangarda țărilor din Uniunea Europeană investind în tehnologii ecologice, în zona de diversificare pe partea de energie și stocare energetică, hidrogen etc., având suficiente resurse financiare atât pe zona de tranziție ecologică, cât și pentru zona de digital, a spus Dragoș Pîslaru, europarlamentar, Renew Europe Group, la ”Banking Forum Online by Financial Intelligence”.

Domnia sa a explicat:Acum suntem în acel moment critic unde România are de făcut o alegere clară între a întreține sau a menține un sistem economic care este încă bazat pe salarii mici și pe valoare adăugată redusă, cealaltă opțiune fiind de a se ralia unor proiecte importante la nivel european, unor consorții paneuropene pentru dezvoltarea a ceea ce se definește acum la nivel european ca fiind noile ecosisteme industriale principale din noua politică industrială a UE. Sunt 14 astfel de ecosisteme pe masă și, dacă ne mișcăm cum trebuie, am putea face atât nearshoring atrăgând lucruri care se întâmplă în alte părți din lume către noi și în același timp să participăm la aceste proiecte pan-europene.

Vestea pentru sistemul nostru financiar este foarte simplă – există în acest moment o tendință clară de diversificare a instrumentelor și de a impulsiona ceea ce se cunoștea în tura trecută de finanțare ca Planul Juncker – acest Invest EU și banii care se oferă că garanții. Avem BEI reinventat ca o bancă verde și care cumva vine și  creează premisele pentru instrumente financiare pe statele membre europene și pe pieţele europene. Discutăm de conceptul de blending finance, în care banii care sunt acum alocați pe granturi pot fi folosiți pentru a atrage alți bani din sectorul privat și a mobiliza piețele financiare. Sunt optimist că, dacă ne trezim în România și acționăm împreună, mediul public ascultă mediul privat și găsim căile pentru a folosi eficient această resursă istorică și unică aș spune eu pentru anii care vor urma, atunci într-adevăr avem o șansă și putem dezvolta niște proiecte”.

Potrivit lui Dragoş Pîslaru, până acum, la nivelul european, România a fost reprezentată mai degrabă pasiv: “Și asta este un lucru pe care vi-l spun cu toată responsabilitatea. Mi se pare că nu am participat cu o voce a industriei financiare, a industriei în general, a economei reale în Parlamentul European, în discuțiile care au loc în ceea ce privește studiile de impact și lucrurile care se întâmplă.

Mie mi se pare că acum avem o oportunitate de a fi prezenți în aceste discuții și a nu aștepta ca să constatăm decizii pentru ca după aceea să vedem ce implicații au asupra afacerilor. Proactivitatea aceasta este ceea ce aș încuraja să facem împreună. Cred că avem în acest moment un nivel diferit de reprezentare în instituțiile europene și invitația mea este să folosiți acest lucru. Mai concret vă stau la dispoziție oricând pentru orice fel de discuții legate de legislația care acum stă pe țeavă și care evident va afecta economia europeană peste tot.

Recent a fost înființată o subcomisie de fiscalitate în cadrul Comisiei de Economie și Afaceri Monetare în Parlamentul European și aici este o agendă extrem de controversată și ambiţioasă cu chestiuni care nu s-au rezolvat de ani de zile, așa că, cu atât mai mult – având în vedere că lucrul acesta va impacta afacerile din România – m-aș bucura ca membru în această subcomisie să pot să am feedback-ul dvs”.

Dragoș Pîslaru, europarlamentar, Renew Europe Group, a mai declarat: “Asistăm la o ieșire din inerție la nivel european – știu că poate sună cumva paradoxal, în condițiile în care există valul doi al pandemiei și toată lumea este mai mult decât îngrijorată.

Eu vă povestesc ceva optimist. După atâta amar de vreme de inerție, pare că ambiția la nivel european de a ne mișca pe niște dosare cheie crește. Este vorba de Uniunea Bancară și de Uniunea Piețelor de Capital, două lucruri despre care se știe de foarte mult timp că sunt importante, dar cumva care au trenat de-a lungul vremii.

În ceea ce privește Uniunea Bancară, se discută acum de ceva care de mult timp a fost pus pe masă și anume cum putem avea un sistem de protecție a depozitelor la nivel european – și asta cumva pe lângă lucrurile care sunt deja reglementate la nivelul statelor membre.

În același timp există acum o discuție foarte importantă în ceea ce privește combaterea spălării banilor. Există o serie întreagă de fluxuri financiare  asociate unor infracțiuni cum ar fi traficul de persoane, de exemplu,  și mie mi se pare că este foarte important ca această voce la nivel european să devină din ce în ce mai puternică și să nu mai planeze nici un fel de suspiciuni.

Pe partea de Uniune a Piețelor de Capital, sunt o serie întreagă de vești bune, în sensul că acum, mai ales după Brexit și după ce un centru financiar important – Londra – a ieșit din spațiul Uniunii Europene, se încearcă reconsolidarea sau mai bine zis strângerea rândurilor la nivelul piețelor de capital ale statelor membre.

România are deja niște vești bune în ceea ce privește piața de capital – de curând a trecut la statutul de piață emergentă. Acum, ca să îl consolidăm, depinde numai de noi, dar va fi într-un cadru favorabil din perspectivă europeană.

Cât privește Planul de redresare, discutăm de sume foarte importante de bani, de circa 750 miliarde de euro pentru tot pachetul. Dacă ne uităm la cum sunt împărțiți acești bani, observăm că sunt programe care au incidență directă asupra modului în care activitatea bancară și financiară se va desfășura inclusiv în România.

În România, avem o mare problemă în general legată de fărâmițare, pe de o parte, și  lipsa de opțiuni în ceea ce înseamnă accesul la finanțare, în general. Discutăm de o intermediere bancară foarte redusă și puține alternative viabile de finanțare – avem o finanţare de tip IPO și piața bursieră care nu este acolo unde ar putea fi ca potențial. Avem o problemă și cu finanțările alternative – de la crowdfunding, business angel și alte lucruri care țin de finanțare alternativă și sunt oarecum limitate.

Pachetul pentru România se traduce în circa 80 de miliarde de euro, din care undeva la 30 de miliarde de euro asociați pe acest mecanism sunt pentru redresare și reziliență, bani meniți să dezvolte capacitatea de a face față șocurilor existente – aici ne uităm la lichiditate pentru companii, posibilitatea de a evita închideri sistemice pe lanțurile de valoare. Pe de altă parte, partea care mi se pare cea mai importantă, discutăm de o perspectivă orientată către viitor și anume ne uităm la noile industrii, la atragerea de investiții, la investiția în cercetare, dezvoltare, inovare, competențe, lucruri care pot să schimbe  structural componenţa economiei.

E foarte important să decidem cum să ne uităm la România în perioada următoare. România are evident opțiunea să repare ceea ce s-a stricat sau nu a fost făcut până acum și asta nu e neapărat ceva prost, în sensul că avem ocazia să mai terminăm din infrastructura unde am rămas restanți, avem ocazia să încercăm să ne uităm la ce avem deja și să nu permitem să asistăm la căderi masive de industrii. Pe de altă parte, în această perioadă nu vom discuta de business as usual. Există tendințe importante de schimbare a mediului bancar, de digitalizare etc., iar schimbările acestea vor fi de fapt la nivelul întregii economii europene, inclusiv în România”.

BVBStiri BVB

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (23/10/2020)

Tranzactii raportate conf. art. 92 ind. 3 Legea 24/2017

COS TARGOVISTE S.A. (COS) (23/10/2020)

Stadiu procedura insoventei

VES SA (VESY) (23/10/2020)

Hotarari AGA O & E 23.10.2020