Update articol:
INTERVIU IN EXCLUSIVITATE

Ovidiu Petru, ASF: Protejarea investitorilor de practicile abuzive și înșelătoare, o prioritate pentru ASF; Autoritatea vrea să restricționeze accesul către site-urile entităților neautorizate, cu publicitate agresivă la cripto și forex

Ovidiu Petru, ASF: Protejarea investitorilor de practicile abuzive și înșelătoare, o prioritate pentru ASF; Autoritatea vrea să restricționeze accesul către site-urile entităților neautorizate

* CCP nu a depus o cerere formală de autorizare la ASF; Sunt necesare simulări de risc și teste de stres care să certifice reziliența sistemului CCP

* ASF are obligația legală de a sesiza organele penale abilitate, în speță DIICOT, în cazul faptelor calificate drept infracțiuni; investigațiile nu sunt publice

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) lucrează la modificarea cadrului legal, pentru a combate activitatea, cât și publicitatea agresivă a entităților neautorizate prin restricționarea accesului către site-urile acestora, ne-a spus Ovidiu Petru, director general – Sectorul Instrumentelor și Investițiilor Financiare din cadrul ASF, într-un interviu acordat în exclusivitate.

Ovidiu Petru ne-a vorbit, în interviu, despre activitatea ASF, atât pe zona de reglementare, cât și supraveghere, despre probleme ridicate de emitenți, dar și despre starea brokerilor de pe piața de capital și a fondurilor de investiții.

***

Acum câțiva ani existau discuții pentru reglementarea Forex și cripto. Având în vedere avântul acestui tip de investiții, cum aveți în vedere să protejați investitorii în forex și cripto?

Ovidiu Petru: ASF a remarcat, alături de autorităţile din celelalte state membre, creșterea activității și a interesului consumatorilor față de criptomonede, precum și apariția de noi tipuri de criptoactive și produse, cum ar fi tokenurile nefungibile (NFT), instrumente financiare derivate având că activ suport criptoactive, polițe de asigurare de viață de tip unit-linked cu criptoactive drept activ suport și aplicații de finanțe descentralizate (DeFi), care oferă perspectiva unor câștiguri mari și rapide.

Folosirea criptoactivelor și tehnologia din spatele acestora sunt foarte promițătoare, dar în acelaşi timp riscante, astfel încât, pentru a încuraja inovația, dar și pentru a proteja utilizatorii a fost necesară reglementarea domeniul cripto la nivelul UE. Evoluțiile recente cu privire la volatilitatea criptomonedelor confirmă importanța acestor reglementări.

Astfel, proiectul de Regulament european privind piețele de criptoactive (MiCA), inițiat în septembrie 2020, a ajuns în stadiul de acord provizoriu între Președinția Consiliului și Parlamentul European, oferind perspectiva acordului final în perioada imediat următoare. Acest regulament urmărește să protejeze investitorii, să asigure integritatea pieței și să mențină stabilitatea financiară, permițând în același timp inovarea și promovând atractivitatea piețelor de criptoactive. Regulamentul include prevederi pentru emitenții de criptoactive, pentru prestatorii de servicii pentru criptoactive, pentru platformele de tranzacționare și pentru „portofelele” în care sunt deținute criptoactivele. De asemenea, există prevederi pentru protecția împotriva abuzului de piață și în ceea ce privește alinierea la prevederile privind combaterea spălării banilor.

Prestatorii de servicii de criptoactive vor avea nevoie de autorizație pentru a-și desfășura activitatea în UE. Criptomonedele stabile și tokenurile raportate la active semnificative vor fi supravegheate de Autoritatea Bancară Europeană, iar emitenții de tokenuri raportate la active (ART) vor trebui să aibă un sediu social în UE pentru a se putea asigura supravegherea corespunzătoare a ofertelor publice de astfel de criptoactive.

Alături de MiCA, pachetul privind finanțele digitale promovat de CE conține și Regulamentul UE/858/2022 referitor la regimul pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite (DLT regim-pilot), care va permite autorizarea de infrastructuri ale pieței care să ofere tranzacționarea de instrumente financiare tradiționale de tipul acțiunilor și obligațiunilor emise prin intermediul tehnologiei registrelor distribuite.

Piața Forex are o mare amploare și în România, pentru că există o promovare continuă și agresivă a tranzacțiilor specifice acesteia, exercitată atât în mod direct, cât și în mod indirect, prin intermediul unor terțe părți. Promovarea este accentuată în mediul electronic, unde există foarte multe pagini de internet (fie românești, fie internaționale – accesibile și publicului din România) care promovează continuu acest tip de tranzacționare online. A.S.F. a observat că, în majoritatea cazurilor, modalitatea de abordare a potențialilor clienți este manipulatoare, în sensul  influențării emoțiilor și a comportamentului investițional al consumatorului, iar gradul scăzut de informare reprezintă, în foarte multe dintre situații, un teren prielnic pentru entitățile ce oferă servicii neautorizate pe piețe de tip Forex. Un alt aspect important este că, în era digitalizării și a mijloacelor electronice de comunicare în masă, gradul de adresabilitate a crescut, tot mai multe persoane fiind tentate să efectueze operațiuni de tip Forex, sub mirajul câștigurilor rapide.

A.S.F. depune toate eforturile pentru a combate și pentru a pune acest fenomen în limite de toleranță. Autoritatea informează în mod continuu investitorii din România despre riscurile asociate utilizării serviciilor reglementate de Legea nr. 126/2018 oferite de entitățile neautorizate, publică alerte referitoare la entitățile neautorizate pe site-ul A.S.F. și menține un dialog instituțional cu organele statului competente să cerceteze faptele, care ridică suspiciuni de natură penală, asociate cu tranzacțiile Forex. Totodată, A.S.F. lucrează la modificarea și la îmbunătățirea cadrului legal, pentru a combate atât activitatea, cât și publicitatea agresivă a entităților neautorizate prin restricționarea accesului către site-urile acestora. Aceasta măsură are în vedere, în principal, protejarea investitorilor români față de riscurile de înșelăciune, cât și a intereselor entităților autorizate, având în vedere faptul că intermedierile pe piața Forex de către societăți neautorizate deturnează fluxuri importante de bani spre această zonă, sume care ar putea fi destinate pieței financiare reglementate.

Cum au evoluat infracțiunile pe piata de capital? Câte sesizări ați avut la parchet anul trecut? Dar în prima perioadă a acestui an?  Care sunt cele mai frecvente infracțiuni întâlnite pe piața de capital?

Ovidiu Petru: Ca răspuns general la problematica pe care ați ridicat-o, țin să subliniez faptul că ASF are rolul de a identifica acele situații care, raportat la cadrul legal incident, ridică suspiciuni  privind săvârșirea abuzului pe piață sub forma  manipulării, a utilizării abuzive sau a divulgării neautorizate de informații privilegiate, fapte calificate drept infracțiuni de legea specială. În acest sens, ASF are obligația legală de a sesiza organele penale abilitate, în speță DIICOT.

Investigațiile derulate de ASF pornesc de la identificarea unor indicii, mai mult sau mai puțin ,,evidente”, și reprezintă un drum destul de lung și anevoios de contextualizare a tranzacțiilor, ordinelor sau comportamentelor analizate. O altă caracteristică a investigațiilor este lipsa caracterului public, atât sub aspectul conținutului materialelor întocmite, cât și sub aspectul pașilor procedurali, demersurilor, activităților derulate și persoanelor investigate.

Poate că verdictul pe care l-am primi din partea unora ar fi acela ca suntem lipsiți de transparență în ceea ce privește acest domeniu.

Realitatea are însă unele nuanțe. Cadrul legal aplicabil în materia abuzului pe piață nu este un instrument de ,,tortură”, ci de aplicare conformă a acestuia și de înțelegere corectă a sferei de aplicare a abuzului pe piață de către cei care se consideră prejudiciați. De aceea, ca să aplici corect trebuie să înțelegi cerința și scopul reglementării. Aici intervine ASF, care are rolul de a aduce clarificările necesare și utile aplicării conforme și unitare a normelor.

În unele situații, s-a observat că atunci când se vorbește despre abuzul pe piață, cu precădere în spațiul public, se creează un amestec eterogen de informații certe cu aprecieri incorecte ale unor realități juridice, aspect care conduce la dezvoltarea unor teorii menite să ,,clarifice” situația expusă.

Astfel de situații prin care se încearcă punerea la îndoială a actului de Autoritate, a prerogativelor și a răspunderii acesteia, pot afecta încrederea investitorilor și integritatea pieței în ansamblul său.

O astfel de atitudine o sesizăm inclusiv în cadrul procesului de investigare a abuzului pe piață, printr-o ,,rezistență” a persoanelor implicate în operațiunile care necesită un grad suplimentar de clarificare la demersurile și solicitările pe care le comportă un asemenea proces.

Cu toate acestea, țin să menționez că Autoritatea rămâne consecventă principiului potrivit căruia orice persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție, rolul acestui proces de colectare de informații și de clarificare a situațiilor particulare fiind acela al identificării unor situații concrete și argumentate care pot fi aduse în atenția organelor de urmărire penală, și nu a unor situații lipsite de consistența impusă de normă.

ASF se manifestă proactiv în materia abuzului pe piață, prin campanii de informare și prin oferirea suportului de specialitate către participanții la piață, singura regulă nescrisă fiind aceea că suntem deschiși la discuții cu orice parte interesată, atât timp cât evenimentul nu se va fi produs.

În ceea ce privește tipologiile identificate în actul de investigare, au fost observate, pe parcursul verificărilor specifice, metode diversificate și complexe de atingere a scopului urmărit de către persoanele implicate în operațiunile analizate, ceea ce denotă faptul că strategiile utilizate sunt într-o continuă ,,perfecționare”.

Considerăm că la momentul actual, Autoritatea are capacitatea de a face față provocărilor și inovațiilor din sfera operațiunilor cu instrumente financiare, însă acest proces necesită participarea activă a tuturor actorilor pieței de capital, inclusiv prin înțelegerea și respectarea limitelor în conduita manifestată în piața de capital.

* Până la acest moment CCP nu a depus o cerere formală de autorizare la ASF

Care este stadiul dosarului privind autorizarea Contrapărții Centrale? Sunt necesare teste anterior înregistrării dosarului?

Ovidiu Petru: Putem spune că proiectul este în desfășurare. ASF a sprijinit și sprijină  în continuare  înființarea unui CCP la nivel național, în acest sens fiind constituit un grup de lucru interinstituțional la care participă atât reprezentanți ai Autorității, cât și ai BNR și care oferă suport pentru finalizarea acestui demers de autorizare a unei CCP la nivel național.

Autoritățile de reglementare pot oferi sprijin în mai buna înțelegere a prevederilor legale ce trebuie respectate de o entitate ce se autorizează ca și CCP, dar efortul principal este al societății și al acționarilor acesteia, care trebuie să finalizeze demersurile pentru îndeplinirea cerințelor EMIR.

Până la acest moment CCP nu a depus o cerere formală de autorizare la ASF. În schimb, a fost elaborată documentația de funcționarea a societății, au fost purtate discuții între toate părțile interesate (ASF, BNR, CCP.RO, BVB), și au fost inițiate discuții preliminare cu ESMA, iar din ultimele informații furnizate de CCP.ro, proiectul este în faza de testare.

Conform cerințelor EMIR, sunt necesare simulări de risc și teste de stres care să certifice reziliența sistemului CCP, iar rezultatele acestor teste sunt parte a documentației necesare la momentul depunerii cererii de autorizare. Pe baza tuturor acestor documente, Autoritatea declară dosarul complet, urmând apoi convocarea colegiului de autorizare, așa cum impun reglementările europene.

 Care este poza de moment a SSIF-urilor de pe piața noastră de capital?

Ovidiu Petru: Volatilitatea de pe piețele financiare internaționale, apărută în contextul geopolitic actual, și răspunsul coordonat al UE și SUA se pot materializa asupra activității societăților de servicii de investiții financiare în ansamblul său, cu impact asupra lichidității și a portofoliilor proprii de tranzacționare.

Pentru data de referință 31.03.2022, nu s-au înregistrat societăți de servicii de investiții financiare cu indicatori prudențiali (fonduri proprii și rata fondurilor proprii totale) sub limita minimă legală. Îmbunătățirea nivelului acestor indicatori este rezultatul includerii profitului aferent anului 2021 în fondurile proprii, A.S.F. recomandând această operațiune în scop prudențial.

Deși mai mult de jumătate dintre societățile de servicii de investiții financiare a înregistrat profit în primul trimestru al anului 2022, rezultatele financiare sunt mai slabe decât în aceeași perioadă a anului precedent, creșterea volumului de tranzacționare de la BVB fiind erodată, la nivelul rezultatului net, de impactul rezultatelor financiare și a cheltuielilor operaționale.

Continuăm supravegherea îndeaproape a entităților despre care am vorbit, menținând frecvența crescută a unor raportări și dezvoltarea de scenarii proprii care să permită măsuri proactive în cazul materializării unor scenarii care ar conduce la afectarea stabilității lor financiare.

Fondurile de investiții de pe piața locală, în special cele de obligațiuni, au înregistrat solicitări de răscumpărare semnificative din partea investitorilor, odată cu declanșarea războiului

Cum vedeti piața fondurilor de investitii, după începerea războiului?

Ovidiu Petru: Conflictul dintre Federația Rusă și Ucraina a indus o serie de evoluții nefavorabile și volatilități crescute pe piețe financiare internaționale. Astfel, cei mai importanți indici de acțiuni au afișat un trend descendent în perioada martie-iunie 2022 și au înregistrat scăderi record ale randamentelor YTD raportate la 30.06 – de până la 20% în cazul indicelui S&P 500, respectiv 17% în cazul indicelui STOXX 600 Europe.

Accelerarea ratei anuale a inflației în primul semestru al anului 2022 (în iunie 2022 inflația atingea valori record atât la nivel european și național) a fost inițial atribuită unor factori de natură tranzitorie – creșteri ale prețurilor de achiziție ale unor materii prime și creșteri accelerate la gaze naturale, combustibili, energie electrică și blocajele persistente în lanțuri de producție și aprovizionare, amplificate de incertitudinile legate de conflictul din Ucraina, concomitent cu creșterea cererii pentru anumite clase de bunuri și servicii, ca urmare a eliminării restricțiilor după pandemia COVID 19.

De curând a fost unanim acceptat caracterul persistent al inflației și impactul ei pe termen mai lung decât estimările inițiale, ceea ce a condus la majorarea ratelor de politică monetară, fenomen de impact pentru fondurile de obligațiuni.

Astfel, fondurile de investiții de pe piața locală, în special cele de obligațiuni, au înregistrat solicitări de răscumpărare semnificative din partea investitorilor, odată cu declanșarea războiului. Totuși, din acest punct de vedere, situația a fost mai stabilă comparativ cu cea de la debutul pandemiei de COVID-19. Subliniem faptul că nu au existat sincope în funcționarea fondurilor și interacțiunea pe care am avut-o cu administratorii a relevat buna funcționare a sistemelor de management al riscului și preocuparea pentru acomodarea la noile condiții de piață.

 Care este evoluția autorizărilor de fonduri noi?

Ovidiu Petru: Având în vedere solicitările de autorizare depuse de entități la A.S.F., respectiv de încadrare a A.O.P.C. într-una din categoriile definite de Legea nr. 243/2019, am constatat un interes crescut pentru FIA cu capital privat destinate investitorilor profesionali (adică acele FIA care investesc în active cu grad ridicat de risc cum ar fi participarea la capitalul social în start-up-uri, dezvoltarea acestora sau admiterea respectivelor societăți în cadrul unui loc de tranzacționare din România).

Pe viitor avem în vedere două direcții strategice care vizează, pe de o parte revizuirea legislației naționale (primare și secundare) cu aspectele rezultate din procesul de aliniere a AOPC la legislația FIA, iar pe de altă parte introducerea în cadrul legal a unor prevederi care sa permită înființarea de FIA de tip înregistrat („AIF Light Regime”). La acest moment legislația în vigoare prevede autorizarea tuturor categoriilor de FIA.

Prin Regulamentul ASF nr. 11/2021 a fost modificat Regulamentul ASF nr. 10/2015 facilitând procesul de înregistrare a administratorilor de fonduri de investiții alternative (AFIA), care administrează FIA destinate investitorilor profesionali. În acest sens, entitățile interesate în vederea obținerii acestei licențe depun la Autoritate un număr redus de documente.

Dezvoltarea segmentului de AFIA înregistrat, precum si cel al entităților de tipul FIA autorizate/înregistrate, au un rol benefic în dezvoltarea pieței de capital prin  facilitarea accesului investitorilor la o gama diversificată de produse financiare și pot genera  randamente superioare în contextul asumării riscurilor specifice acestor tipuri de investiții.

Recent, mai mulți emitenți s-au plâns de perioada lungă de derulare a majorărilor de capital. Aveți în vedere simplificarea pașilor pentru majorările de capital?

 Ovidiu Petru: Problematica perioadei lungi de derulare a majorărilor de capital social este în atenția ASF și, în prezent, avem în vedere identificarea mai detaliată a cauzelor (de ordin legal și/sau tehnic) care contribuie la producerea acestui fenomen. De asemenea, avem în vedere și analizarea măsurilor ce ar putea fi adoptate  pentru reducerea  acestei perioade. În același timp este de menționat că, din practică, am observat  că  „perioada lungă” de timp până la care se finalizează majorarea ar putea avea mai multe motive, printre care pot fi identificate inclusiv aspecte care țin și de conduita/eficiența demersurilor pe care le adoptă emitenții sau intermediarii. De asemenea,  o mai mare rapiditate/fluidizare a înregistrărilor sau a demersurilor procedurale, care se realizează la alte instituții implicate, ar putea conduce la o micșorare a perioadei de timp necesară pentru înregistrarea majorărilor de capital social. Astfel, o hotărâre adoptată în AGEA trebuie publicată în Monitorul Oficial, iar practica ne arată că, până la publicare, poate trece și o lună de zile. În acest timp, emitenții, prin persoanele responsabile, ar trebui să facă demersuri pentru alegerea intermediarului sau chiar pentru transmiterea datelor pentru ca aceștia să redacteze prospectul, în cazul în care desemnarea lui a fost aprobată în AGEA.

În fapt, unii fac aceste demersuri într-un termen rezonabil, alții, în mod excepțional, nu o fac atât de repede pe cât s-ar impune pentru eficientizarea procesului.

Emitenții diligenți decid în Adunarea Generală a Acționarilor intermediarul prin care vor derula operațiunea, sau într-o perioadă scurtă de timp după adunare. Sunt situații în care  intermediarul acționează foarte  rapid în ce privește întocmirea prospectului și a anexelor, pe care le depune, într-un timp scurt, la Autoritate pentru a fi analizate,  rămânând în așteptarea publicării hotărârii în Monitorul Oficial.

În concluzie, în practică întâlnim tot felul de situații, existând, după cum am mai spus, emitenți si intermediari care transmit prospectele și răspund la solicitările noastre într-un timp foarte scurt. Dar sunt și emitenți sau intermediari care transmit completări și la mai bine de două luni de la solicitările Autorității.

Eventualele opoziții la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial sau atacarea în instanță a acesteia, drepturi legale conferite acționarilor, sunt elemente importante atât pentru operațiune și implicit  în redactarea prospectului care trebuie să reflecte riscurile pe care le implică un astfel de demers.  Însă acest lucru nu ar trebui să creeze în sarcina emitentului un blocaj „administrativ”, acesta trebuind să facă toate diligențele pentru punerea în aplicare a voinței acționarilor (ex. alegerea intermediarului și/sau furnizarea de documente necesare redactării prospectului etc.).

Cu toate acestea, chiar și în cazul emitenților diligenți, operațiunea de majorare tot nu se poate finaliza mai devreme de patru luni.

În acest context, pentru a simplifica și pentru a reduce cât mai mult posibil perioada de timp aferentă derulării majorărilor de capital social, cu efecte benefice asupra perioadei de timp în care societățile pot atrage fonduri de pe piața de capital, analizăm inclusiv posibilitatea realizării unor modificări legislative referitoare la termenele sau procedurile care trebuie avute în vedere pentru finalizarea unor majorări ale capitalului social.

Această analiză trebuie să se realizeze însă cu luarea în considerare a cadrului normativ european, astfel încât să fie respectate cerințele regulamentelor sau directivelor europene cu incidență în materie.

Astfel, subliniem că orice propuneri care vor fi transmise către Autoritate, referitoare la revizuirea legislației specifice în domeniului emitenților, inclusiv în procesele de consultare publică aferente normelor supuse revizuirii, vor fi în atenția și în analiza Autorității, în vederea identificării celor mai bune soluții pentru eficientizarea realizării majorărilor de capital social.

BVB | Știri BVB

CONPET SA (COTE) (12/08/2022)

Raport semestrial S1 2022

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (12/08/2022)

Informare Depozitarul Central - operare majorare capital social - nr. actiuni

CONPET SA (COTE) (12/08/2022)

Convocare AGOA & AGEA 20(21).09.2022

BIOFARM S.A. (BIO) (12/08/2022)

Raport semestrial S1 2022