- Noul set de măsuri privind semiconductorii, inteligența artificială și infrastructura cloud urmărește consolidarea poziției UE ca un “continent AI”, în timp ce strategiile privind open-source și sustenabilitatea energetică asigură o implementare consolidată
Autori: Flavius Florea (Counsel), Cătălin Velişcu (Associate) – Wolf Theiss
Pachetul European de Suveranitate Tehnologică (“ETSP”) nu este o surpriză, făcând parte din eforturile UE de a-și crește autonomia digitală și de a reduce dependența față de furnizorii din afara Pieței Unice. În același timp, noile propuneri, menite să adâncească poziția UE ca continent AI, continuă tendința de simplificare a poverii administrative și a conformității corporative, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.
În acest context, este important să notăm principalele concluzii ale ETSP:
- O propunere pentru Chips Act 2.0 (“CA2“) a fost emisă ca răspuns la dependența tot mai mare de semiconductori pentru centrele de date, furnizorii de cloud și dezvoltarea AI.
- Comisia a emis, de asemenea, o propunere pentru o nouă Lege privind Dezvoltarea Cloud-ului și AI (“CADA”) care urmărește să sprijine dezvoltarea tehnologică, abordând totodată îngrijorările legate de dependența tehnologică față de operatorii din afara UE.
- În legătură cu acestea, Comisia a adoptat o strategie privind software-ul open-source și o foaie de parcurs legată de integrarea infrastructurii digitale în sectorul energetic.
Conform Planului de Acțiune pentru Continentul AI al Comisiei, ETSP încearcă să accelereze obiectivul unei infrastructuri tehnologice suverane pentru serviciile de bază ale UE.
Deși propunerile legislative trebuie încă negociate și, în cele din urmă, adoptate de Parlamentul European, este important de menționat că forma actuală a planurilor Comisiei ar avea un impact direct asupra sectorului privat, cu măsuri adaptate întreprinderilor mici și mijlocii (“IMM-uri“). Desigur, inițiativa de creștere a productivității private printr-un cadru mai adaptat este complementară eforturilor recente ale UE, cum ar fi omnibusul digital, care tind să simplifice povara administrativă acolo unde este posibil.
1 O bază suverană pentru infrastructura digitală – Chips Act 2.0
Având în vedere că economia globală actuală funcționează literalmente pe tehnologia semiconductorilor, scopul UE este să înceteze dependența de furnizorii din țări terțe. CA2 se bazează pe moștenirea predecesorului său[1] și încearcă să răspundă vulnerabilităților actuale ale poziției UE pe această piață, în special în situații de criză. Dintr-o perspectivă generală, CA2 ar îmbunătăți condițiile pentru investiții și ar consolida poziția UE asupra lanțului valoric, deoarece statele membre nu ar mai fi vulnerabile la perturbările pieței. Acest lucru se face, de exemplu, prin sprijinirea producției în cadrul UE.
Mai mult, la nivel practic, măsurile prevăzute sunt variate și se referă la mecanisme precum sprijinul pentru cercetare, dezvoltare și inovație, permițând o autorizare mai rapidă prin proceduri cu timp limitat pentru producători sau crearea unei platforme pentru transparență și reziliență sporită pe piață. În plus, CA2 își propune să creeze o etichetă “Regiuni de Excelență în Semiconductori” pentru o atractivitate sporită a investițiilor în anumite zone geografice. Pentru sectorul privat, există anumite obligații de partajare a informațiilor care exclud IMM-urile, evidențiind astfel abordarea legislativă coordonată care face conformitatea corporativă mai fluidă și scalarea mai accesibilă.
Creșterea anticipată pentru capacitățile de producție este susținută de măsuri simplificatoare orientate spre aspectele administrative. Din perspectiva sectorului public, UE încearcă, de asemenea, să-și consolideze poziția generală în lanțurile de aprovizionare, în special în ceea ce privește sectoarele predispuse la risc care sunt lăsate Comisiei pentru desemnare. În același timp, CA2 enumeră anumite măsuri pentru monitorizare și răspuns la crize, referindu-se în principal la evitarea sau reacția la lipsa de semiconductori.
Cooperarea și inovația sporite pot crește cererea, beneficiind în cele din urmă IMM-urile.
Impactul asupra facilitării conformității și accesului pe piață ar fi, de asemenea, dublat de aspectele de mediu și sociale. Implementarea accelerată a acestor măsuri tehnice nu ar sacrifica preocupările legate de climă și ar ajuta, de asemenea, la consolidarea securității sociale în sectoare de bază, precum telecomunicațiile, sănătatea sau apărarea.
În final, este important de menționat că Comisia ar putea aplica amenzi, precum:
- O sumă maximă de 300.000 EUR pentru furnizarea de informații incorecte, incomplete sau înșelătoare ca răspuns la o solicitare în contextul unei penurii de semiconductori.
- O sumă maximă de 150.000 EUR (sau 50.000 EUR pentru IMM-uri) pentru nerespectarea obligației de a informa Comisia despre o țară terță care investighează activitățile întreprinderii în domeniul semiconductorilor.
- Sancțiuni periodice de până la 1,5% (sau 0,5% pentru IMM-uri) din cifra de afaceri zilnică curentă pentru fiecare zi lucrătoare de nerespectare a obligației de a prioritiza producția de produse relevante pentru criză în cazuri de penurie.
2 Un continent AI ancorat în cloud – Cloud şi AI Development Act
Centrele de date și puterea de procesare pentru implementarea AI nu ar fi posibile fără o infrastructură cloud solidă. Situația actuală este că UE rămâne dependentă de operatori non-UE pe această piață, similar cu ramura semiconductorilor. Prin urmare, CADA ar oferi mai întâi definiții pentru suveranitatea cloud și AI a UE pentru a aborda această problemă și pentru a-și atinge cele trei obiective:
- Sprijinirea inovației în UE bazată pe creșterea finanțării și promovarea soluțiilor open-source mai întâi pentru infrastructura cloud și AI.
- Accelerarea implementării capacității centrelor de date în cadrul UE prin simplificare administrativă, desemnarea specifică a zonelor de accelerare a centrelor de date sau a proiectelor strategice de centre de date și un cadru colaborativ între statele membre.
- Asigurarea unui cadru UE pentru suveranitatea în cloud și AI printr-o propunere de federare a resurselor în sectorul public și prin măsuri planificate pentru actorii privați din sectoarele esențiale enumerate în Anexa I a NIS 2[2].
Deși urmărește creșterea productivității și, prin urmare, a consumului de resurse, Comisia susține că CADA este considerată a ajuta la reducerea amprentei de carbon a UE în industria centrelor de date.
În același timp, similar cu CA2, CADA urmărește să crească capacitățile digitale ale companiilor, cu așteptarea Comisiei de a simplifica procesele de afaceri. În același sens, propunerea ar crea oportunități pentru furnizorii din UE de a intra pe piață, datorită obiectivului CADA de a reduce dependența de operatorii non-UE.
3 O abordare integrată prin comunicări neobligatorii – Strategia Open Source și Foaia de parcurs strategică pentru sectorul energetic
Ca instrument auxiliar direct la CADA și CA2, Strategia Open Source este stabilită ca un mecanism care să susțină sustenabilitatea tehnologiilor open-source pe tot parcursul ciclului lor de viață. În special pentru sectorul privat, un mediu mai bun pentru tehnologiile open-source înseamnă bariere de intrare mai mici pe piețele respective și șanse mai mari de inovație. Cu aceste scopuri în minte, Strategia intenționează să influențeze ecosistemul open-source din mai multe perspective:
- Promovarea soluțiilor open-source în elaborarea politicilor UE.
- Îmbunătățirea cooperării orizontale cu statele membre prin adaptarea alternativelor open-source pentru serviciile publice, ceea ce ar duce la o cooperare mai bună cu sectorul privat.
- Asigurarea ghidurilor pentru achiziții publice pentru investițiile digitale în soluții open-source.
- Sprijinirea dezvoltării tehnologiilor open-source în sectoarele critice.
- Asigurarea întreținerii pe termen lung a tehnologiilor open-source și asigurarea abilităților pentru lucrul cu astfel de programe.
În ceea ce privește Foaia de parcurs strategică pentru digitalizare și IA în sectorul energetic, Comisia susține că va încerca să tripleze numărul centrelor de date de pe teritoriul UE în următorii 5 până la 7 ani. În același timp, foaia de parcurs recunoaște că centrele de date reprezintă 2,5% din consumul de energie electrică al UE și, ca urmare, punctul cheie al acestei comunicări se învârte în jurul integrării durabile a centrelor de date și a inteligenței artificiale în sistemul energetic. De aceea, Foaia de parcurs propune măsuri precum: crearea unor standarde minime de performanță energetică UE pentru centrele de date, o planificare mai bună a rețelei prin schimb îmbunătățit de informații, valorificarea acordurilor flexibile de conexiune, utilizarea IA pentru configurarea rețelelor inteligente, crearea indicatorilor cheie de performanță ai UE pentru rețelele inteligente, asigurarea schimbului și interoperabilității datelor energetice etc.
Este clar că ETSP marchează un pas înainte față de autonomia strategică a UE în tehnologiile de bază. Practic vorbind, va fi interesant de văzut cum vor fi aplicate eficient prevederile CA2 și CADA, presupunând că acestea vor trece în siguranță prin negocieri și în ce măsură suveranitatea digitală va deveni o realitate pentru UE. Cu toate acestea, din punct de vedere practic, evoluțiile legislative ar trebui monitorizate atent pentru a se alinia devreme cu obligațiile de conformitate și pentru a se coordona cu celelalte cerințe din cadrul tehnologic al UE.
[1] Regulamentul (UE) 2023/1781 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 septembrie 2023, care stabilește un cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului semiconductor din Europa și modifică Regulamentul (UE) 2021/694.
[2] Directiva (UE) 2022/2555 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind măsurile pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în întreaga Uniune, modificând Regulamentul (UE) nr. 910/2014 și Directiva (UE) 2018/1972, precum și abrogarea Directivei (UE) 2016/1148.
| Știri BVB