Republica Moldova consumă de 2-3 ori mai multă energie pentru a încălzi un metru pătrat de spațiu decât în țările UE, iar circa 50% din consumul energiei din Republica Moldova este consumul clădirilor, a declarat Victor Parlicov, Ministrul Energiei de la Chișinău, la Simpozionul Român al Energiei SIREN 2023, care are loc în aceste zile la București. 

Victor Parlicov a explicat: “Avem o agendă comună cu România. Aș dori să mulțumesc României, în numele tuturor cetățenilor Republicii Moldova și al guvernului pentru sprijinul necondiționat pe care ni-l oferiți.

Am beneficiat de suport din partea României pe foarte multe dimensiuni, inclusiv în ceea ce privește livrările de gaze naturale în octombrie 2021 și în octombrie 2022. Atunci când Federația Rusă a sistat furnizările de energie electrică în 2022, România ne-a oferit energie și înțelegem că acest lucru a pus presiune pe costul energiei în România și în regiune. Am primit și donații de păcură și diesel.

Ne apropiem să facem parte dintr-un sistem energetic, dintr-o piață de energie,  alături de România. Compania românească TRANSGAZ, prin Vestmoldtransgaz, a preluat activitatea de operare, exploatare, dispecerizare și transport al gazelor naturale din Republica Moldova, de la “Moldovatransgaz”. Astfel, Transgaz România, prin Vestmoldtransgaz, va opera sistemul de transport gaz din Republica Moldova, inclusiv pe partea stânga a Nistrului, în condiții mai speciale.

Ne dorim să avem trei linii electrice robuste de interconexiune între România și Moldova,  care să ne permită să facem sincronizarea permanentă și să participăm la ENTSO- E,  Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport, chiar dacă în Ucraina lucrurile rămân incerte. Termenul este 2030.

Construim linia electrică Vulcănești – Chișinău, astfel încât energia transportată din România să poate ajungă în zona Chișinăului, ocolind Transnistria. Referitor la interconexiunea Suceava-Bălți, un proiect derulat și de Transelectrica pe partea românească, lucrurile au avansat, deja am alocat bani pe partea din stânga Prutului la interconexiunea din Suceava.

Deja s-au alocat bani pentru încă o interconexiune, în zona de centru, noi ne dorim în zona Strășeni-Iași, dar înțelegem că sunt constrîngeri cu puterea din sistemul românesc în acea zonă, așa că se examinează și alte opțiuni.

BRM este în Republica Moldova și poate începe activitatea pe piața gazelor naturale.

Am invitat și OPCOM, care va deschide filială în Republica Moldova și sperăm ca anul viitor să avem primele tranzacții pe piață.

Totodată, acesta a adăugat că există şi o potenţială colaborare şi un interes de ambele părţi de a creşte a fluxul de investiţii, inclusiv prin privatizarea Red-Nord, reţelele de distribuţie de stat, dar şi în ceea ce priveşte ruta de tranzit al gazelor naturale din Grecia, în regim revers, prin gazoductul transbalcanic.

Există și un interes pe partea de investitiții în energia nucleară. Ne-ar lua mai mult de 10 ani să putem face asemenea proiecte la noi, în Republica Moldova, dar dorim să colaborăm cu România și să participăm la proiecte nucleare în România. Este un element de viziune pentru Republica Moldova, pentru că este un domeniu care poate fi suficient de provocator ca să păstrăm tinerii în Moldova.

Agenda noastră,  ca și a întregii Uniuni Europene, este de decarbonizare. Circa 50% din consumul energiei din Republica Moldova este consumul clădirilor și aici prioritatea este eficiența energetică a clădirilor. Republica Moldova consumă de 2-3 ori mai multă energie pentru a încălzi un metru pătrat de spațiu decât în țările UE. În acest context, prioritatea autorităților este de a lansa programe de eficiență energetică atât pentru instituțiile publice, cât și pentru locuințele cetățenilor.