• “Trebuie să ne obișnuim cu un mediu plin de provocări pe termen scurt și noi evenimente atipice”

• “Mai important decât modul în care calculăm taxe, este modul în care le colectăm”

• “Vedem o creștere constantă și destul de însemnată a datoriilor înregistrate față de organul fiscal, atât la nivel privat, cât mai ales la companiile de stat”.

“CITR se bucură de o plenitudine de date de circa 10 ani și care cred că sunt importante nu doar din perspectiva a ceea ce ne spun live sau pe termen scurt, ci și cum se încadrează în cicluri mai ample și cam ce am putea vedea din aceste informații. Din punctul meu de vedere, astăzi relevante sunt următoarele chestiuni: pe de o parte, sănătatea și, pe de altă parte, gradul de fragilitate a companiilor din Romania, pentru că deja nu cred că mai putem vorbi de conceptul black-swan și de faptul că mereu avem o provocare, ci trebuie să ne obișnuim cu un mediu plin de provocări pe termen scurt și noi evenimente atipice. a declarat Paul Dieter CÎRLĂNARU, CEO CITR, la Banking Forum.

Toate acestea au loc în contextul în care realitățile cu care ne-am obișnuit diferă.  Creșterea cu care ne-am obișnuit încetinește, nu doar la nivel european, nu doar la nivelul țărilor cu care suntem obișnuiți să facem comerț sau la care ne raportăm de obicei, ci la nivel planetar. Cred că ultima estimare a FMI era undeva la 2,2% pe întreaga economie globală din punctul de vedere al creșterii.

Atunci când ne uităm la Germania, trebuie să fim foarte atenți, pentru că este cel mai mare partener al României și își confirmă deja un trend descendent, fie că ne raportăm trimestru pe trimestru, fie că ne raportăm la cum era economia Germaniei în 2018 și luând în considerare cât de importantă este această țară în ceea ce înseamnă macrocosmosul economic.

În al doilea rând sunt dobânzile. Anul trecut vorbeam despre faptul că eram la finalul unei perioade de aproximativ 10 ani de dobânzi foarte mici care ne-au învățat și au învățat o generație întreagă de antreprenori cu bani ieftini. Afacerile care au fost construite pe acest considerent necesită o anumită adaptare și un anumit răspuns la un context nou și pe termen lung.

Foarte important este să urmărim efectul pe care schimbările de context o să îl aibă asupra business-urilor deja existente. Când începi o afacere nouă, te vei uita la contextul de acum, la costul banilor de acum. Pe de altă parte, o afacere care e în picioare de 10 ani, care a suferit și a trecut cu reziliență prin foarte multe schimbări, trebuie să conștientizeze faptul că nu mai trăiește în același mediu în care s-a născut sau în care a performat, un mediu care în ultimii cinci ani a avut tot felul de anomalii, inclusiv în ceea ce privește facilități, în ceea ce privește măsuri care erau utile și necesare, dar în același timp au denaturat realitatea”.

Referitor la măsurile fiscale luate recent de autorități, domnul Cîrlănaru a spus: “Mie îmi place să mă raportez la efecte, nu neapărat la conținutul măsurilor. În ultimul studiu pe care l-am întocmit recent, unde ne uităm la  companiile de impact, adică la cele cu cifra de afaceri de un milion de euro, care reprezintă undeva sub 10% din numărul total de companii înregistrate, dar peste 85% din cifra de afaceri, vedem câteva cifre macro care cred că ne dau mai degrabă o imagine asupra efectului unor măsuri fiscale prezente și așa ne putem gândi și la cele viitoare.

Indiferent ce s-a scris în legislația fiscală în ultimii doi-trei ani, realitatea este că vedem o creștere constantă și destul de însemnată a datoriilor înregistrate față de organul fiscal, atât la nivel privat, cât mai cu seamă la nivelul companiilor deținute de stat. Indiferent ce s-a scris în reglementările respective, efectul net a fost că o parte din povara ultimilor ani a fost preluată în această zonă. Prin prisma asta m-aș uita în viitor. Cred că mai important decât modul în care calculăm taxe, este modul în care le colectăm, pentru că până la urmă există o flexibilitate relativ redusă în capacitatea unei economii de a plăti un anumit volum de taxe, fie că le cerem pe o parte, fie că le cerem pe alta.

M-aș uita în lunile următoare dacă va fi influențat nivelul de colectare și cum vor răspunde companiile. În ultimii ani am avut măsuri care, în paralel cu zona aceasta de calcul al taxelor, au încercat să introducă anumite facilități, fie că vorbim de OG6, care permitea reducerea creanțelor fiscale, fie că vorbim de măsuri implementate prin anumite proceduri legale, existând anumite “eșapamente” care să ne permită să reglăm presiunea”.

Întrebat de evoluția companiilor în contextul unui an 2024 electoral și al celor două conflicte regionale (Rusia/Ucraina, Israel/Hamas), domnul  Cîrlănaru a spus: “E clar că, atunci când ai un dezechilibru, trebuie să cauți măsuri care să arate măcar faptul că, pe termen lung, poți ajunge într-o zonă sănătoasă.

Vedem un număr foarte mare de companii, undeva la 40%, din ceea ce numim companii de impact în economia relevantă, care au doi sau mai mulți indicatori pe care în mod normal i-ai clasifica în zona de insolvență sau dificultate acută menținuți pe termen lung. Și atunci se pune întrebarea: nu sunt indicatorii buni, suntem noi mai speciali? E clar că o economie cu tipologia noastră trăiește mai la limită, trăiește mai la limită cu gradul de îndatorare, cu marjele, cu faptul că, de exemplu, avem o triplare a volumului creditului furnizor în anumite zone, care arată o fragilitate. Trebuie să ne uităm dacă oricare măsură, fiscală sau de altă natură,  afectează acest segment de companii, cum ziceam peste 40% din economia reală, într-o zonă în care ele oricum sunt foarte fragile pentru că până la urmă întrebarea se pune dacă ele vor putea rezista încă unui șoc , dacă vrem să reziste și cum.

Este important ce ne dorim – o corecție mai rapidă cu prețul unor default-uri mai mari, cum vedem de obicei în cazul politicilor Statelor Unite, sau vrem să o luăm molcom și cu toții să fim fericiți că trăim ziua de mâine, dar să vedem acest gen de zombie economics și în 2024 la foarte multe companii?”