Update articol:
EXCLUSIV

Pavel Popescu, PNL: “Susţin ca salarizarea în Autoritatea pentru Digitalizarea României să fie una pe măsură pentru profesionişti”

„România îşi va respecta parteneriatele strategice, în special cel cu SUA, pe tehnologia 5G”

Interviu cu deputatul PNL Pavel Popescu  

Reporter: Care este opinia dvs cu privire la proiectul de Hotărâre de Guvern privind înfiinţarea Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR), proiect aflat în dezbatere publică?

Pavel Popescu: Acest proiect de Hotărâre de Guvern este încă un draft, aflat în dezbatere publică. Toare observaţiile aduse de către specialiştii din industria de profil au fost mai mult decat pertinente, au fost nu doar de bun simţ, ci extrem de folositoare. Sunt ferm convins că vor fi luate în considerare de Executiv când vor vota documentul.

ANIS: Numărul de posturi al Autorităţii pentru Digitalizarea României să fie cel puțin 120, nu să fie redus la 35, aşa cum prevede proiectul

 

 

Reporter: Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) propune ca numărul de posturi al Autorităţii pentru Digitalizarea României să fie cel puțin 120, nu să fie redus la 35, aşa cum prevede proiectul, şi ca salarizarea personalului IT din ADR să fie la un nivel adecvat.

Pavel Popescu: Referitor la numărul de posturi existente în viitoarea ADR, fosta Agentie pentru Agenda Digitală a Romaniei (A.A.D.R.), aş vrea să fac anumite clarificări: era absolut normal ca în documentele HG să fie 80 de posturi iniţial, pentru că atâtea avea AADR.

Odată cu aducerea componentelor din fostul MCSI (Ministerul Comunicaţiilor) sub umbrela ADR este evident că acest număr va creşte.

Referitor la salarizarea personalului ADR, una din variantele discutate a fost inclusiv o componentă salarială pe modelul celei aflate la CNIF (Centrul Național de Informații Financiare), adică şase salarii medii brute pe specialist. Este absolut normal ca atunci când vrei să profesionalizezi un domeniu să aduci oameni competenţi, plătiţi cel puţin la nivelul din mediul privat.

Există oameni care şi-au exprimat interesul să fie angajaţi în acest domeniu, însă financiar nu pot să se implice pe un salariu de minim 3000 de lei  la Ministerul Comunicaţiilor sau la ADR. Nu se poate ca IT-ist să faci o astfel de muncă pe un asemenea salariu.

În general, avem nevoie de salarii mai mari în Romania, a nu se înţelege că alte meserii nu merită salarii mai mari. 

Dar industria IT produce 6% din PIB, acest domeniu este pe o pantă ascendentă în România, avem capacitatea de a produce într-un domeniu fruntaş, de viitor. Avem o şcoală, ce-i drept mai veche, dar încă  bună pentru a forma tineri în IT, avem expertiză, avem un bazin de tineri din care putem crea specialişti pe un model clasic de “public servant” . S-a încercat această abordare în Guvernul Cioloş în care s-a făcut acel GovITHub, un program guvernamental dezvoltat împreună cu sectorul privat și mediul antreprenorial, în scopul creșterii calității serviciilor publice cu ajutorul tehnologiei. Vorbim de voluntariat, bazat pe nişte burse.

Dar un guvern asumat are un plan pe termen lung, în care creează o instituţie cu profesionişti adusi din mediul privat, plătiţi la fel ca alţi funcţionari din alte ministere care astăzi au salarii imense, dar, în ciuda acestui fapt, în pixul sau incompetenta lor s-au blocat multe proiecte. Nu trebuie să ne ascundem de un adevăr: sunt multe ministere care nu au produs multă plus-valoare pentru domeniile de care s-au ocupat.

De ce nu am face ca domeniul IT să fie fruntaş, să reprezinte un nou “motor electric al economiei” – dacă este să fac o metaforă cu ceea ce se întâmplă în industria auto? Susţin că salarizarea în această Autoritate trebuie să fie una pe măsură pentru profesionişti, nu pentru acei funcţionari publici- şi o spun cu toată responsabilitatea – care de-a lungul anilor au căpuşat ministere. Oamenii să fie plătiţi conform a ceea ce pot produce. Aceasta este viziunea noului guvern şi a premierului Ludovic Orban.  

Reporter: În primăvară, aţi cerut declanşarea unei anchete publice privind contribuţia Huawei la infrastructura critică din România. Ce ne puteţi spune acum despre participarea Huawei la infrastructura 5G din România?    

Pavel Popescu: M-am exprimat pe cazul Huawei strict pe infrastructura critică din România unde cu toţii am aflat că nu există componente Huawei – cel puţin aşa au spus instituţiile statului care se ocupă de acest lucru.

Există discuţii la nivel global cu privire la participarea acestei companii în cadrul licitaţiilor 5G. Suntem într-o piaţă liberă, este de datoria Huawei de a aplica la licitaţiile operatorilor care vor licita spectrul. De multe ori se face o confuzie pe care trebuie să o clarificăm: operatorii mobili licitează spectrul, apoi ei organizează licitaţiile pentru echipamente 5G.

Daca e să discutăm despre topicul numărul 1 al acestor zile cu privire la securitatea cibernetică şi cu privire la anumite companii chineze, cred că avem nevoie în continuare de clarificări pe acest subiect şi nu pot să vă spun decât că, din perspectiva PNL şi a programului său de guvernare, am menţionat foarte clar că România îşi va respecta parteneriatele strategice, în special cel pe acest domeniu, ne referim la memorandumul semnat cu SUA.

 (Nota redactiei: În timpul vizitei din vară a preşedintelui Klaus Iohannis în SUA a fost semnat un memorandum de înțelegere între guvernele României și SUA referitor la tehnologia 5G. Unele ţări occidentale, inclusiv Statele Unite si Australia, au interzis companiei chineze Huawei să construiască reţele de telefonie mobilă de ultimă generaţie, fiind ingrijorate de faptul că echipamentele lor ar putea permite spionajul cibernetic. Iohannis a subliniat că acest document nu se referă la o anumită companie: „În România se pregătește o procedură publică pentru asta și eu cred că toată lumea s-ar bucura dacă am avea mai multe oferte, inclusiv din partea americană. Aici este vorba de firme private care vor veni și noi sperăm să se întâmple acest lucru, însă memorandumul nu se referă la o anumită companie, ci este un memorandum care clarifică câteva criterii de transparență, de compatibilitate cu statul de drept și așa mai departe”).

Cred că este negru pe alb scris acum.  

Am avut întâlniri inclusiv cu oficiali ai Huawei, am ascultat opiniilor lor cu privire la acest subiect.

Guvernul României va ajunge la momentul în care va trebui să îşi asume o decizie cu privire la securitatea cibernetica a retelelor 5G, luată la nivel guvernamental printr-o Autoritate aflata în subordinea guvernului. Daca va fi ADR sau alta autoritate responsabilă de securitatea cibernetică a României este mai puţin relevant, în opinia mea.

Relevant este că vom respecta parteneriatele strategice, iar decizia trebuie luată în următoarele luni de zile.

 

Sabin Sărmaş (ADR): Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) trece de la Ministerul Comunicaţiilor în coordonarea primului ministru

 

BVBStiri BVB

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (27/11/2020)

Comunicat referitor la comentarii media

SIF BANAT CRISANA S.A. (SIF1) (27/11/2020)

Autorizatie ASF - Modificare act constitutiv

ELECTROARGES SA (ELGS) (27/11/2020)

Prelungire mandat reprezentant permanent Benjamins United SRL