Update articol:
ROVANA PLUMB RĂSPUNDE CRITICILOR CORINEI CREŢU, PREŞEDINTELUI IOHANNIS ŞI OPOZIŢIEI

Plumb: România nu a plătit cu fonduri europene credite la BEI şi BERD

România nu a plătit din fonduri comunitare credite de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), a declarat, marţi, la Palatul Victoria, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb.

„România nu a plătit din fonduri europene credite de la Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană de Dezvoltare. Noi am decontat proiecte de infrastructură implementate de autorităţile române. Vreau să fac precizarea că toate proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile sunt întâi finanţate din bugetul de stat. Beneficiarul are relaţia directă cu statul român. Statul român solicită rambursarea şi reîntregeşte bugetul de stat din fonduri europene, din banii cheltuiţi în finanţarea proiectelor de dezvoltare ale României. Sigur că toate aceste lucruri sunt foarte tehnice, important este că, în conformitate cu procedurile europene, România nu a plătit din fonduri europene credite de la aceste bănci europene”, a precizat Rovana Plumb ca reacţie la diverse afirmaţii făcute în spaţiul public.

„România nu a pierdut niciun euro din alocarea fondurilor europene nerambursabile”

(Rovana Plumb)

Ministrul a precizat în acelaşi context că în perioada actuală de programare „România nu a pierdut niciun euro din alocarea fondurilor europene nerambursabile”. „Avem o relaţie foarte bună, o relaţie profesională corectă cu Comisia Europeană, având o colaborare permanentă, un dialog permanent, constructiv cu partenerii noştri”, a mai declarat Plumb.

Pe 2 noiembrie, comisarul european pentru Politică regională, Corina Creţu, a afirmat că în România primeşte doar acuzaţii şi insulte, în condiţiile în care a reuşit să preia pe fondurile comunitare creditele ţării noastre la BEI şi BERD. Ulterior, senatorul liberal Florin Cîţu a postat pe aceeaşi reţea de socializare că datoria externă a României este plătită din fonduri europene, şi nu din creşterea economică.

În replică, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a spus că astfel de măsuri au fost luate şi de alte ţări şi au condus la cel mai mare progres în utilizarea fondurilor europene începând cu anul 2013, dar sunt prezentate de politicieni drept „minciuni sau bombe”.

 

Iohannis contraatacă: „Acest infractor Dragnea s-a cocoţat în vârful partidului şi progresează în fake news” (video)

 

  • Rovana Plumb: Rata de absorbţie a României este de aproximativ 20,3%, faţă de 22% media UE

Rata României de absorbţie a fondurilor europene este de aproximativ 20,3%, faţă de 22% media UE, a declarat, marţi, la Palatul Victoria, ministrul de resort, Rovana Plumb. „În momentul de faţă, în România, prin politica de coeziune au intrat 6,4 miliarde de euro, iar, în total, împreună cu finanţările directe, plăţile directe care se fac către fermieri, 11 miliarde de euro. Am lansat linii de finanţare de 25,3 miliarde de euro şi sunt depuse proiecte de 33 de miliarde de euro. Cele 25,3 miliarde de euro reprezintă 90% din total alocare pe fondurile de coeziune pe care le gestionează Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Din cele 33 de miliarde de euro, valoarea proiectelor depuse, avem o contractare de 15,6 miliarde de euro, valoarea totală a contractelor de finanţare semnate. Rata de contractare a crescut din anul 2017 de la 5% la 53,3%, deci de 10 ori”, a explicat Plumb, potrivit Agerpres.

„România a transmis Comisiei Europene 14 proiecte majore în valoare de 3,78 de miliarde de euro, adică 75% din totalul alocării”.

Ea a adăugat că „rata de absorbţie a fondurilor europene în România este de 20,3%, faţă de media europeană care este de 22%”. „Am trimis 14 proiecte majore la Comisia Europeană, din care 13 sunt deja semnate, aprobate, iar unul este în momentul de faţă în evaluare la Comisia Europeană. Din cele 14 proiecte majore transmise către Comisia Europeană pe infrastructura de transport se remarcă un proiect major de 2 miliarde de euro care se referă la o infrastructură feroviară Gurasada – Simeria, iar celălalt proiect major, care este cel mai mare din Uniunea Europeană, se referă la infrastructura de apă şi apă uzată şi are o valoare de 499 de milioane de euro şi este gestionat de compania de apă din Constanţa, RAJA”, a spus Rovana Plumb.

Referitor la afirmaţia că niciun proiect major nu a fost trimis la Comisia Europeană până în acest moment pe sectorul de transport, ea a susţinut că „România a transmis Comisiei Europene 14 proiecte majore în valoare de 3,78 de miliarde de euro, adică 75% din totalul alocării”.

Potrivit ministrului, dintre aplicaţiile depuse, „toate au fost aprobate, cu excepţia magistralei 6 de metrou”.

Ministerul Transporturilor va transmite până pe 12 noiembrie către Comisia Europeană calculul final privind construcţia tronsonului de metrou „1 Mai – Tokyo” din magistrala M6, a precizat, marţi, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb.

„Proiectul magistralei de metrou linia M6 a fost transmis Comisiei Europene în decembrie 2017. Din decembrie 2017 până-n septembrie 2018 au fost o serie întreagă de proceduri de clarificare cu serviciile de specialitate ale Comisiei Europene, iar în septembrie 2018 am primit din partea Comisiei Europene scrisoarea de aprobare a unei părţi din linia de metrou M6, respectiv de la 1 Mai şi până la mall-ul Băneasa, sau staţia Tokyo, cum îi spunem noi, conform proiectului. Ministerul Transporturilor va transmite până pe data de 12 noiembrie către Comisia Europeană calculul final al acestui tronson în vederea obţinerii finanţării”, a declarat Rovana Plumb la Palatul Victoria.

„Până la finalul anului, vom transmite proiecte majore de infrastructură în valoare de 2,5 miliarde de euro”, a afirmat Plumb.

Ea a susţinut că toate cifrele prezentate reprezintă „efortul pe care l-a depus guvernarea PSD-ALDE”. „Cu alte cuvinte, ceea ce nu s-a făcut de la debutul actualei perioade de programare am reuşit noi de la preluarea guvernării. Vă reamintesc, totodată, că PSD, când a fost la guvernare, începând cu mai 2012, a recuperat întârzierile şi în perioada anterioară de programare. Perioada anterioară de programare avea nouă ani, timp în care se puteau cheltui banii europeni”, a menţionat Rovana Plumb. Ministrul a amintit că în mai 2012, anul al şaselea de programare, rata de absorbţie era de 7%, iar în trei ani România a ajuns la 90%.

„În actuala perioadă de programare, ne aflăm în al cincilea an de la startul acestei perioade şi avem 20% rată de absorbţie a fondurilor europene şi mai avem cinci ani de zile în care putem să cheltuim alocarea pe politica de coeziune pentru România”, a spus Plumb.

  • Plumb: Am decis etapizarea construcţiei celor trei spitale regionale, având în vedere contribuţia UE şi cea naţională

Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a mai spus aseară, că, la nivel guvernamental, s-a decis etapizarea construcţiei celor trei spitale regionale având în vedere alocarea din fonduri europene din actuala perioadă de programare, precum şi alocarea naţională de câte 150 de milioane de euro.

„Referitor la spitalele regionale, pentru a nu exista niciun fel de confuzie – Ministerul Sănătăţii beneficiază de asistenţă tehnică din partea Băncii Europene de Investiţii. Prin această asistenţă tehnică se asigură atât documentaţia tehnică necesară construcţiei şi dotării spitalelor, cât şi efectiv modul în care trebuie construite aceste spitale. Documentaţia tehnică care înseamnă studiu de fezabilitate, proiect tehnic, proiect de execuţie, design, maparea serviciilor este în cuantum de 120 de milioane de euro pentru toate cele trei spitale. (…) Costul construcţiei şi al dotării fiecărui spital în parte ne duce la o medie de 400 de milioane de euro per spital. Şi atunci, având în vedere alocarea financiară din fonduri europene, pe actuala perioadă de programare, pentru cele trei spitale regionale de 150 de milioane de euro contribuţie UE şi 150 de milioane de euro contribuţia României, am decis etapizarea construcţiei acestor spitale în sensul că din actuala perioadă de programare să plătim documentaţia tehnică, tot pachetul de pregătire pentru construcţia spitalelor, având în vedere perioada de timp care se întinde undeva până la jumătatea anului 2020 cu pregătirea acestor construcţii de spitale, am luat în calcul etapizarea şi pentru perioada următoare de programare care începe imediat în anul 2021”, a explicat Plumb, la Palatul Victoria.

Potrivit ministrului, Guvernul „nu exclude construcţia de spitale regionale finanţată prin instrumentul parteneriatului public-privat”. „De ce? Pentru că anul acesta am adoptat Legea parteneriatului public-privat, iar din bugetul public, din banii publici, din bugetul de stat, din fonduri europene nerambursabile putem să asigurăm acest tip de finanţare. Să nu uităm că România are în programul de guvernare al PSD un număr de opt spitale regionale şi un spital republican”, a menţionat Rovana Plumb.

Ea a oferit o serie de explicaţii cu referire la „fazarea proiectelor majore de infrastructură”. „Spre finalul anului 2012, Eugen Teodorovici, Rovana Plumb şi Asociaţia Română a Apei au iniţiat împreună cu serviciile Comisiei Europene consultare pentru a putea vedea cum proiectele aflate în implementare pot fi continuate spre a fi finalizate, pentru a fi realizate şi în următoarea perioadă de programare. Ca urmare a acestei iniţiative pe care am avut-o, fiind aliaţi cu alţi colegi şi colege din alte state membre, în martie 2013, Comisia Europeană a emis o decizie, o decizie privind introducerea eşalonării proiectelor majore şi împărţirea acestora în faze distincte aferente celor două perioade de programare. Această fazare a fost realizată cu sprijinul serviciilor Comisiei Europene, la momentul acela comisar european fiind Johannes Hahn. Ulterior, această decizie a fost aprobată şi aplicată tuturor statelor membre ca procedură standard”, a spus Plumb.