Programul de guvernare al coaliţiei PSD-PNL-UDMR-minorităţi prevede un audit de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală, instituţii regionale şi companii, care va sta la baza propunerilor de desfiinţare/comasare dar şi consolidare fiscal-bugetară în 7 ani, menţinerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală şi reducerea taxelor şi impozitelor pe muncă, potrivit unui document care circulă în presă. 

1. Reforma statului.

Reforma administrației centrale

• În administrația centrală, reducem numărul de ministere la maximum 16 și numărul agențiilor cu cel puțin 25%;
• Comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor (niciun minister să nu dețină mai mult de două servicii deconcentrate la nivel teritorial);
• Reducerea numărului de secretari de stat cu cel puțin 50%. Regula introdusă este de maximum 2 secretari de stat/minister și maximum 4 la ministerele mari;
• Audit de eficiență pentru fiecare autoritate centrală, instituții regionale și companii de stat, care va sta la baza propunerilor de desființare/comasare;
• Lansarea unui program strategic de sprijin pentru eliminarea inegalităților teritoriale și accelerarea dezvoltării zonelor defavorizate din cadrul regiunilor de dezvoltare. Programul vizează investiții țintite în infrastructură, educație, sănătate și economie locală, pentru a crea oportunități concrete în comunitățile vulnerabile. Asigurăm acces egal la servicii publice de calitate, atragem investiții și stimulăm crearea de locuri de muncă, astfel încât fiecare regiune să aibă șansa unui viitor prosper.

2. Debirocratizare, simplificare, dereglementare

• Autoritățile de reglementare puternice sunt pilon central al supravegherii piețelor, iar în baza unui audit se poate implementa comasarea acestora.
• Anularea sau simplificarea unor reglementări nefuncționale sau supra-birocratice;
• Digitalizarea și interconectarea bazelor de date de la nivelul administrațiilor publice centrale și locale;
• Instituțiile statului nu vor mai solicita cetățenilor niciun document emis de alte instituții publice. Această măsură va elimina redundanțele birocratice, va simplifica accesul la servicii și va demonstra respect față de timpul și efortul cetățenilor;
• Simplificarea proceselor birocratice de evaluare și accesare a fondurilor europene;
• Inventarierea de către Registrul Comerțului a tuturor autorizațiilor necesare pentru fiecare activitate comercială. O bază de date publică accesibilă cu aceste informații;
• Birou unic pentru avizare și consiliere pentru investiții la nivel județean – unificarea avizatorilor într-un singur punct de contact.

 Descentralizarea și creșterea eficienței administrației publice locale

• Transfer de active, competențe și responsabilități de la nivelul ierarhic superior către cele inferioare;
• Identificarea activelor instituțiilor centrale, care se află în stare avansată de degradare sau prost administrate, și transferarea lor în proprietatea publică sau privată a primăriilor și Consiliilor Județene;
• Transfer de competențe în teritoriu între instituțiile statului, prin aplicarea principiului subsidiarității, pe baza dialogului cu asociațiile primarilor și președinților de Consilii Județene;
• Finanțarea proiectelor de la bugetul de stat pe bază de eficiență și cofinanțare din partea autorităților locale, în funcție de capacitatea financiară a acestora;
• Flexibilizarea procedurilor de împrumut pentru UAT-urile care demonstrează sustenabilitate financiară;
• Analiza și reducerea tipurilor de scutiri la plata taxelor și impozitelor locale (cu excepția imobilelor proprietate publică a statului/UAT) și limitarea tipurilor de deduceri ce se pot acorda prin decizia Consiliilor locale;
• Sprijin pentru construcția de locuințe sociale și pentru tineri de către UAT.

1. Reforma fiscal-bugetară.

1. Reforme privind reducerea cheltuielilor și a risipei banilor publici

• Reașezarea bugetului conform noilor priorități de dezvoltare, pe baza unei analize a eficienței cheltuielilor în marile sisteme publice;
• Raționalizarea cheltuielilor nejustificate, prin extinderea achizițiilor centralizate. Mecanism de control pentru creșterile care depășesc 20% față de costurile medii ale instituțiilor publice;
• Prioritizarea proiectelor de investiții pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental și local. Eficientizarea sistemului de achiziții publice;
• Un nou statut al funcționarului public, care să cuprindă criterii de performanță și salarizare în funcție de criterii meritocratice;
• Simplificarea implementării practice a sistemului de facilități fiscale dedicate sectorului Cercetare Dezvoltare, prin clarificarea modului de aplicare. Corelarea acestor facilități cu impozitul minim global;
• Scheme de ajutor de stat eficiente și competitive. Sprijinirea investițiilor în modernizarea tehnologică a economiei prin: automatizarea și robotizarea producției, digitalizarea proceselor, transformarea digitală în agricultură, cercetare/dezvoltare,  eficiență energetică și energie verde și adoptarea tehnologiilor emergente (AI, IoT, Big Data, Realitate Augmentată);
• Monitorizarea permanentă a eficacității schemelor de ajutor de stat și ajustarea acestora în funcție de dinamica pieței și de feedback-ul investitorilor;
• Reforma instituțiilor statului, asigurarea predictibilității cadrului legislativ și fiscal, consolidarea capacității statului de a elabora, implementa și monitoriza strategii, creșterea flexibilității pieței forței de muncă, reducerea barierelor birocratice;
• Continuarea reformelor pentru alinierea politicilor economice și sociale la standardele și recomandările OCDE.

2. Reforme privind consolidarea fiscal-bugetară

• Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme și investiții asumate prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu al României și PNRR, concomitent cu reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025 și menținerea datoriei în PIB mai mică de 60%;
• Menținerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală;
• Reducerea taxelor și impozitelor pe muncă. Reducerea graduală a poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și al familiilor cu copii;
• Zero contribuție la asigurarea de sănătate CASS pentru elevii și studenții care ocupă un loc de muncă/internship în timpul studiilor de licență și masterat (vârsta mai mică de 26 de ani);
• Scutirea de CASS și opțiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv și se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active;
• Impozitarea progresivă a marilor averi.

• Investiții.
• Peste 155 miliarde de euro investiții publice în următorii 5 ani (120 miliarde de euro în 4 ani). 8% din PIB investiții din buget și fonduri europene în anul 2025 (adică 150 miliarde de lei, pentru investiții în școli, spitale, autostrăzi și cale ferată, agricultură și mediu);
• Cele mai mari investiții din istorie în infrastructura de transport. Peste 27 miliarde de euro investiții pentru a finaliza rețeaua de 2.000 km de autostrăzi și drumuri expres și peste 2.700 km de infrastructură feroviară;
• Finalizarea celor 3 spitale regionale, construirea a 10 noi spitale, modernizarea a 17 spitale, construirea celor 200 centre comunitare integrate de sănătate în urbanul mic și rural și dotarea celor 2.600 de cabinete medicale;
• Peste 16 miliarde de euro în următorii 4 ani pentru investiții masive în irigații și stimuli pentru fabrici noi de procesare, susținerea depozitării și ambalarea produselor;
• Peste 6 miliarde de euro investiții în sistemul de educație. Generalizarea Programului Masa Caldă în școlile din România. Sprijin pentru 750.000 de copii vulnerabili, pentru a reduce abandonul școlar. 900 de creșe și grădinițe construite. Dotări moderne pentru 9.000 de școli și 1.200 de microbuze electrice pentru transportul elevilor;
• Investiții în tineri, în învățământul dual și pentru reducerea fiscalității;
• Stimuli economici de 6-8% din PIB anual pentru creșterea producției industriale aici, în România (10 miliarde de euro anual pentru scheme de ajutor de stat și garanții).
• Implementarea unui amplu program de dezvoltare care va viza 300 de orașe, cu o populație de sub 100.000 de locuitori. Scopul acestui program este reducerea disparităților teritoriale, modernizarea infrastructurii locale și stimularea economiei regionale, pentru ca aceste comunități să devină mai atractive pentru investiții, locuire și dezvoltare sustenabilă. Obiectivul acestui program este modernizarea infrastructurii urbane, îmbunătățirea calității serviciilor publice și stimularea economiei locale. Trebuie să continuăm modernizarea rețelelor de transport, investiții verzi, tranziția digitală și dezvoltarea spațiilor comunitare, astfel încât aceste orașe să devină mai locuibile, competitive și sustenabile.

1. Pachet demografic – sprijin pentru familiile cu copii.

• Facilități concrete pentru achiziționarea locuințelor, inclusiv programe de subvenționare și garanții pentru credite;
• Credite avantajoase cu sprijin pentru dobânzi, care să ofere familiilor acces la resurse financiare necesare pentru un trai decent;
• Construirea a 100.000 de locuințe sociale în următorii ani, pentru a asigura soluții accesibile de locuire, sprijinind în mod special familiile tinere și cele cu copii, contribuind astfel la revitalizarea demografică;
• Construirea de creșe va continua, pentru a sprijini familiile tinere și a oferi condiții moderne pentru îngrijirea copiilor. Investim în educație pentru toți, asigurând acces echitabil la învățământ de calitate pentru ca niciun copil să nu fie lăsat în urmă.

MINISTERUL FINANȚELOR

Reforme privind consolidarea fiscal bugetară. Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme și investiții asumate prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu al României. Deficit bugetar mai mic de 3% din PIB pe termen mediu. Respectarea traiectoriei privind cheltuielile primare nete. Îndeplinirea angajamentului de creștere a colectării veniturilor bugetare și reducerii evaziunii fiscale. Reducerea numărului de ministere și agenții. Reducerea numărului de secretari de stat. Audit de eficiență pentru fiecare autoritate centrală și companiile de stat. Menținerea spațiului fiscal-bugetar pentru investiții masive și creșterea puterii de cumpărare a populației.

Reforme privind sustenabilitatea datoriei guvernamentale. Menținerea datoriei guvernamentale brute pe termen mediu sub valoarea de 60% din PIB și a celei nete sub 55% din PIB, în conformitate cu regulile fiscal-bugetare europene. Asigurarea sustenabilă a necesarului de finanțare al administrației centrale și locale, minimizând costurile și riscurile asociate portofoliului datoriei. Finanțare netă relativ echilibrată din surse interne și externe. Dezvoltarea în continuare a pieței interne a titlurilor. Accesarea piețelor externe de capital, diversificarea bazei de investitori și utilizarea instrumentelor financiare derivate. Utilizarea emisiunilor de obligațiuni verzi în vederea finanțării proiectelor viitoare.

Reforma fiscală. O mai mare echitate, simplitate și predictibilitate a sistemului fiscal. Menținerea cotei unice de impozitare în următorii 4 ani, pentru încurajarea mediului de afaceri, menținerea ritmului de investiții, stabilitatea și predictibilitatea fiscală. O creștere a veniturilor publice cu 1,1% din PIB în anul 2025 (fără impactul majorării plafonului neimpozabil al pensiilor, pe baza studiului privind impozitarea, realizat de Banca Mondială). Actualizarea redevențelor aferente resurselor naturale/minerale date în exploatare pe bază de licență de exploatare operatorilor Operaționalizarea proiectului Neptun Deep și asigurarea încasării de accize și redevențe aferente exploatării gazelor naturale, începând cu anul 2027. Operaționalizarea unui sistem informatic de evaluare a proprietăților supuse impozitului pe proprietate. Reducerea taxării activităților independente. Menținerea pragului de impozitare de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi. Creșterea contribuției la Pilonul 2 de pensii de la 4,75 la 6% în patru ani, cu precădere în a doua parte a perioadei. Reducerea la jumătate a contribuției CASS pentru un părinte cu 3 sau mai mulți copii în întreținere. Reformarea politicii fiscale în privința impozitului pe dividende, cu obiectivul de a permite angajatorilor să distribuie o parte din dividende sub formă de acțiuni către angajați, ceea ce va stimula în mod direct dezvoltarea companiilor prin motivarea angajaților.

Reducerea etapizată a taxelor și impozitelor pe muncă. Reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și a familiilor cu copii (cu menținerea sumei de 300 de lei scutită de taxe din salariul minim). Scutirea de la plata CASS pentru elevii și studenții care ocupă un loc de muncă/internship în timpul studiilor, cu vârsta mai mică de 26 de ani. Scutirea de CASS și opțiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv și se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active.

Reforme privind bugetarea bazată pe politici publice și rezultate. Trecerea de la un buget de resurse la un buget de rezultate: transparență în alocarea cheltuielilor publice; analiza calitativă a alocărilor bugetare pe programe și politici publice și pe ordonatori; implementarea bugetării verzi. Programe pentru reducerea decalajelor economice și sociale dintre diferitele regiuni ale țării și între județele din interiorul regiunilor de dezvoltare. Programarea bugetară fundamentată pe studii de impact și un sistem de indicatori de performanță ai programelor de politici publice bugetate. Implementarea sistemului digitalizat pentru elaborarea și analiza sistemului bugetar. Plan bugetar multianual, acesta fiind și un instrument de atragere a investițiilor.

Reforme țintind stoparea risipei banului public. Reașezarea bugetului conform noilor priorități de dezvoltare. Analiza eficienței cheltuielilor (Spending review) în marile sisteme publice. Raționalizarea cheltuielilor nejustificate, iraționale, neeconomicoase. Extinderea achizițiilor centralizate. Crearea unei baze de date și instituirea unui mecanism de control pentru creșterile care depășesc 20% față de costurile medii ale instituțiilor publice. Prioritizarea proiectelor de investiții pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental și local. Eficientizarea sistemului de achiziții publice și a standardelor de cost. Un nou statut al funcționarului public, care să cuprindă criterii de performanță, salarizare în funcție de criterii meritocratice. Întărirea disciplinei financiare se va realiza prin reforme instituționale și restructurarea cheltuielilor publice, având în vedere eficiența administrativă. Un model eficient de reorganizare a structurilor de finanțe publice va fi extins la cât mai multe instituții ale statului român. Comasarea instituțiilor cu atribuții suprapuse sau similare. O gestiune mai eficientă a cheltuielilor publice și optimizarea resurselor, asigurând o administrație publică mai performantă.

Reforma administrării sistemului de impozite și taxe. Reforme privind creșterea colectării veniturilor la buget și reducerea evaziunii fiscale. Eficiență și transparență în colectarea veniturilor, prin reducerea birocrației în relația cu contribuabilii. Modernizarea ANAF prin digitalizare și perfecționarea resursei umane. Implementarea integrală a modulelor privind managementul integrat al riscurilor, pentru controale țintite. Fiecare modul digital dat în folosință va avea obligatoriu eliminarea declarațiilor fiscale redundante. Simplificarea procedurilor și reducerea costurilor. Măsuri eficiente pentru cel puțin reducerea la jumătate a evaziunii fiscale (la nivelul mediei europene). Creșterea cu 50% a încasărilor din arieratele la bugetele pe care ANAF le administrează. Introducerea unor mecanisme de compensare a datoriilor statului cu creanțele acestuia față de sectorul privat, doar pentru contribuabilii buni platnici, care au taxele și impozitele plătite la zi.

Reforme și performanță în managementul companiilor de stat. Asigurarea profesionalizării și independenței managementului, creșterea performanțelor economice și a veniturilor generate de acestea. Îmbunătățirea ghidului privind aplicarea legislației guvernanței corporative a întreprinderilor de stat, în conformitate cu Ghidul OCDE privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat. Consolidarea rolului Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice în politica de guvernanță corporativă. Implementarea unui tablou de bord privind performanța întreprinderilor publice. Implementarea generalizată a contractelor de performanță în întreprinderile publice. Introducerea normativelor de cheltuieli și gestionarea adecvată a cheltuielilor de capital. Guvernanța corporativă la nivelul companiilor de stat trebuie făcută transparent, fără politizare, recrutarea conducerilor trebuie făcută deschis, „cu creșterea gradului de profesionalizare și autonomie ale consiliilor întreprinderilor de stat” (OCDE). Reducerea risipei în companiile de stat prin eliminarea excepțiilor din Legea nr. 296/2023 (companii listate) și reducerea cheltuielilor cu minimum 15%, cu excepția cheltuielilor de investiții.

Renașterea industrială prin Productivism – un model de creștere economică bazat pe investiții, scheme de ajutor de stat și garanții. România, hub tehnologic și industrial în Europa de Est. România va consolida modelul de creștere bazată pe investiții, inovație, incluziune, sustenabilitate și reziliență. Investiții masive în infrastructură – peste 155 miliarde de euro în următorii 5 ani pentru investiții publice, cu accent pe infrastructură de transport, mediu, educație, sănătate, tehnologie și industrii competitive. 10 miliarde de euro pentru scheme de ajutor de stat pentru investiții și garanții în industrii de înaltă tehnologie și ajutoare de stat ad-hoc, precum industria auto, industria chimică, industria farmaceutică, industria alimentară, metalurgie, materiale de construcții, apărare și energie. Programe de garanții pentru industria prelucrătoare și IMM-uri, cu accent pe investiții, pe exporturi și pe cele cu valoare adăugată ridicată. Mecanisme de finanțare de „private equity”, orientate spre performanța economică.

Stabilitate și Predictibilitate, prin parteneriat real cu mediul de afaceri. Orice modificare de taxe și impozite va fi în prealabil discutată cu mediul de afaceri, după o evaluare a eficienței principalelor impozite și taxe avute în vedere la modificare. Predictibilitatea și stabilitatea legislației fiscale pe termen mediu. Conversia facilităților fiscale către prioritățile de dezvoltare economică sectorială și stabilirea perioadei determinate de acordare, dar și a indicatorilor pe baza cărora să se măsoare efectul acestora. Zero toleranță la evaziune și neplata impozitelor și taxelor la buget. Echilibru între stat și contribuabil: nu doar contribuabilii, dar și statul să plătească din oficiu dobânzi de întârziere, în cazul în care nu-și îndeplinește la timp obligațiile.

Patriotism economic. Stimularea creării de companii campioni regionali. Schemă de ajutor de stat pentru investiții greenfield mai mari de 150 milioane de euro în industria prelucrătoare, creatoare de locuri de muncă stabile și bine plătite (grant 25% din valoarea investiției, subvenționarea parțială a dobânzii, procedură de avizare accelerată pentru toate documentele necesare). Reducerea cu minimum 20% a numărului de avize și documente necesare și digitalizarea completă a procedurilor de raportare. Transformarea companiilor mari producătoare de energie și gaz în campioni regionali. Extinderea IMM Invest pentru încurajarea creditării în sectoarele industriale strategice și pentru companiile cu o componentă puternică de export. Program de sprijinire a internaționalizării companiilor românești prin scheme de garanții pentru extinderea prezenței pe piața regională, inclusiv pentru construirea sau achiziția de capacități noi de producție.

România, hub regional de Cercetare și Inovare. Granturi pentru IMM-urile care dezvoltă inovație deep-tech și care colaborează cu o entitate de cercetare, finanțarea derulându-se etapizat, proporțional cu gradul de dezvoltare al întreprinderii. Stimularea marilor companii să-și înființeze divizii de cercetare și dezvoltare în România, prin: creșterea deducerii cheltuielilor de cercetare din impozitul pe profit la 150%, în 3 ani, și la 200%, în 5 ani; acordarea unui credit fiscal pentru investiții în cercetare, în valoare de până la 30% din cheltuielile eligibile; garanții pentru credite de cercetare.

Reducerea decalajelor de dezvoltare. Schemă de ajutor de stat pentru realizarea de investiții pentru dezvoltarea regională (450 milioane de euro). Schemă de ajutor privind creșterea gradului de ocupare în județele cu un grad de dezvoltare sub media regiunii și/sau cu un șomaj ridicat (mai mare de 5%). Compensarea cheltuielilor pentru locurile de muncă din respectiva investiție la salarii cel puțin egale cu câștigul salarial mediu brut lunar pe economie. Susținerea afacerii cu maximum 100.000 de euro, din care 50% urmează să fie acoperiți prin ajutor nerambursabil, plătit de la bugetul de stat doar pentru acoperirea salariilor angajaților, aferent noilor locuri de muncă create, precum și garanția statului pentru efortul financiar al angajatorului acoperit prin credit garantat pentru 50% din plafonul maxim de 100.000 de euro.

Industrializarea României și reducerea decalajelor de dezvoltare. Lansarea unui program național multianual de stimulare economică, în vederea atragerii investitorilor și a creării de locuri de muncă în județele cu indicatori economici mai slabi decât media regională (10% sub media PIB/locuitor). Acest program va fi derulat de către consiliile județene, în mod descentralizat, pe bază de apeluri, printr-o schemă de ajutor de tip minimis. Ajutoarele vor fi acordate întreprinderilor care realizează investiții și creează locuri de muncă în județul respectiv, în localitățile de sub 100.000 de locuitori, în domenii în care România realizează deficit comercial. Alocare: 100 milioane de euro/județ eligibil.

Programe de locuințe și credite pentru tineri. Programul „Investește în casa ta” este destinat tinerilor cu vârsta de până la 35 de ani, care aplică pentru obținerea unei finanțări sub formă de credit ipotecar sau imobiliar, garantat de stat. Valoarea maximă a creditului va fi de 120.000 de euro, cu un avans de 5% din valoarea totală a proiectului. Perioada de rambursare va fi de maximum 30 de ani, iar garanția statului va acoperi 80% din sumă. Plafonul anual pentru garanții va fi de 2 miliarde de lei; Programul Family Start. Tinerii cu vârsta de până la 45 de ani inclusiv, care își întemeiază o familie, pot obține împrumuturi pe o perioadă de maximum 10 ani, cu o garanție de 80% din partea statului și dobândă subvenționată de guvern. Garanții de 1 miliard de lei anual; Programul „Student Invest”. Studenții, masteranzii și doctoranzii, pot obține împrumuturi pe o perioadă de maximum 10 ani. Statul oferă o garanție de 80% din valoarea creditului și subvenționează dobânda. Implementarea unui program național de sprijin pentru familiile care au în întreținere copii, prin acordarea de facilități de natura subvențiilor la dobândă la creditele ipotecare aflate în derulare și care vor fi contractate în viitor.

Reforma sistemului de finanțare pentru susținerea mediului privat și a autorităților locale. Dezvoltarea de instrumente de finanțare pentru susținerea mediului privat și a autorităților publice locale, prin Banca de Investiții și Dezvoltare. Un nou sistem de finanțare echitabil pentru unitățile administrativ teritoriale bazat pe creșterea gradului de sustenabilitate financiară prin redefinirea cotelor de alocare a impozitului pe venit, ținând cont de nevoile de dezvoltare pentru recuperarea decalajelor economice. Modificarea Legii finanțelor publice locale, astfel încât orice entitate care are activitate la altă adresă decât sediul social, care are cel puțin 1 angajat să se înregistreze fiscal la ANAF (în prezent, acest lucru se realizează doar la minimum 5 angajați). Fond special de cofinanțare pentru atragerea de fonduri europene pentru UAT-uri.

Dezvoltarea piețelor financiare. Dezvoltarea pieței de capital pentru diversificarea surselor de finanțare: cheia competitivității companiilor românești. Crearea și dezvoltarea unei piețe de creștere pentru IMM-uri pe Bursa de Valori București (BVB), continuarea ajutoarelor din fonduri europene pentru listarea companiilor private și dezvoltarea industriei fondurilor de investiții printr-o legislație adecvată sunt esențiale pentru o economie modernă. Dezvoltarea pieței de capital și implicarea fondurilor de pensii în finanțarea economiei, prin vehicule de investiții specializate. Aceste măsuri trebuie să respecte cele mai bune practici din Uniunea Europeană, cu asigurarea protecției participanților la fonduri printr-o supraveghere strictă a pieței. Sprijin pentru dezvoltarea Pilonului 3 și Pilonului 4 de pensii. Stabilirea de priorități: dezvoltarea pieței derivatelor, listarea de companii private, dezvoltarea de noi instrumente, creșterea industriei fondurilor de investiții și adaptarea legislației pentru a sprijini această evoluție. Legislație atractivă pentru finanțarea de către autoritățile locale a proiectelor locale, inclusiv verzi, prin emisiuni de obligațiuni, atât prin plasament privat, cât și prin ofertă publică destinată unui număr mare de investitori. Finanțarea investițiilor de infrastructură, prin intermediul emisiunilor de obligațiuni pe piața de capital. Reglementarea transparentă a criptoactivelor prin implementarea Regulamentului European MiCA (Markets in Crypto-assets) și printr-un regim predictibil de impozitare pentru emitenții și furnizorii de servicii de criptoactive.

MINISTERUL ECONOMIEI, DIGITALIZĂRII, ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI.

• Dezvoltarea economică bazată pe investiții publice și fonduri europene: creșterea investițiilor publice, prioritizând absorbția fondurilor europene și consolidarea capacității administrative pentru implementarea proiectelor;
• Stimularea investițiilor private și dezvoltarea regională echilibrată: implementarea de scheme de ajutor de stat, dezvoltarea parcurilor industriale, clusterelor și incubatoarelor de afaceri pentru atragerea investițiilor străine și sprijinirea capitalului autohton;
• Sprijinirea industriilor strategice și reindustrializarea economiei: valorificarea resurselor naturale, dezvoltarea industriei prelucrătoare, care să utilizeze materiile prime autohtone și echilibrarea balanței comerciale, consolidând avantajele strategice ale României;
• Susținerea IMM-urilor și a microîntreprinderilor: îmbunătățirea programelor multianuale, menținerea pragului fiscal de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi și simplificarea procedurilor birocratice;
• Consolidarea educației duale și cercetării: extinderea programelor de studii duale, pentru a răspunde cerințelor pieței muncii și stimularea cercetării în sectoare de importanță strategică;
• Reorganizarea companiilor de stat pentru creșterea performanței: reformarea companiilor cu capital majoritar de stat, prin aplicarea principiilor de guvernanță corporativă, cu accent pe eficiență și sustenabilitate;
• Modernizarea industriei naționale de apărare: transformarea industriei naționale de apărare într-un pilon de creștere economică, prin investiții strategice, colaborări internaționale și dezvoltarea de tehnologii avansate;
• Turismul ca sector strategic: promovarea turismului și agroturismului ca motor economic prin susținerea investițiilor în infrastructură și valorificarea resurselor naturale, cu scopul creșterii contribuției sectorului la PIB;
• Promovarea destinațiilor turistice din România prin sprijinirea organizării OMD-urilor la nivel local, județean și regional;
• Susținerea investițiilor în turismul balnear, pentru valorificarea resurselor naturale ale României, din fonduri europene și de la bugetul de stat. Schemă de ajutor de stat de minimis pentru investiții în modernizarea stațiunilor balneare;
• Creșterea bugetului de promovare a României ca destinație turistică. Campanii de promovare pe piețele externe, stimularea operatorilor din sectorul turismului pentru creșterea numărului de turiști străini și a duratei vacanțelor acestora în România;
• Sprijinirea mediului de afaceri din turism pentru creșterea competitivității.
• Transformare digitală pentru IMM-uri. 36 milioane de euro finanțare din PNRR pentru transformarea digitală a minimum 2.000 de întreprinderi mici și mijlocii, prin consolidarea competențelor digitale ale angajaților acestora;
• Implementarea unei strategii pentru digitalizarea IMM-urilor, susținută de hub-urile regionale de inovare, programele de finanțare și o platformă colaborativă;
• România – Hub de Securitate Cibernetică;
• Construirea unui pol european de expertiză tehnologică în materie de securitate cibernetică, cu 217 milioane de euro alocați din PNRR și fonduri europene. Adițional, prin PNRR se investesc peste 25 de milioane de euro în dezvoltarea de noi competențe de securitate cibernetică și prevenirea dezinformării. Peste 1.000 de entități cărora li se va furniza setul de instrumente și servicii guvernamentale pentru a spori nivelul de maturitate a securității cibernetice;
• Centrul Naţional de Coordonare pentru Competenţe în materie de Securitate Cibernetică (NCC RO) face parte dintr-un nou cadru de management european, format din Centrul European de Competențe în domeniul Securității Cibernetice – ECCC (la București) și o rețea de 27 de centre naționale de coordonare – câte unul în fiecare stat membru. Prin acest cadru vor fi coordonate mai bine investițiile în cercetare, tehnologie și dezvoltare industrială în domeniul securității cibernetice în cadrul Uniunii Europene;
• Proiecte în domeniul tehnologiilor avansate de automatizare, inteligență artificială și robotică;
• Finanțarea de proiecte în domeniul tehnologiilor avansate pentru crearea de hub-uri de inovare în domenii de interes strategic, precum:
• HUB-ul Român de Inteligență Artificială – HRIA;
• Infrastructura europeană, demonstrator cu tehnologie a reactoarelor rapide răcite cu plumb – ALFRED;
• Centrul Internațional de Studii Avansate pentru Sisteme Fluvii-Mări – DANUBIUS-RO;
• Platforma Națională pentru Tehnologiile Semiconductorilor;
• HUB-ul Român de Hidrogen și Noi Tehnologii Energetice – Ro-HydroHub;
• Digitalizarea României, prin bugetare bazată pe rezultate și prin promovarea parteneriatelor public-privat;
• Asigurarea sustenabilității proiectelor de digitalizare, din bugetul de stat sau din alte surse identificabile;
• Elaborarea unui cadru de reglementare, funcțional și flexibil, pentru proiecte și tehnologii inovative;
• Implementarea unui cadru legal privind proprietatea intelectuală (IP/Patent Box);
• Crearea unui cadru legislativ în vederea implementării unor proiecte pilot în regim de parteneriat public-privat pentru testarea, dezvoltarea și implementarea proiectelor de cercetare, inovare, digitalizare și debirocratizare;
• Flexibilizarea cadrului legal privind achizițiile publice de tehnologie (software);
• Acces la servicii digitale în zona rurală;
• Extinderea Programului Național pentru Transformare Digitală a Autorităților Publice Locale și integrarea serviciilor digitale la comune și la sate. Asigurarea surselor de finanțare se va face prin bugetul de stat sau prin atragerea de fonduri europene;
• Conectivitate pentru români, internet în zonele izolate. 94 milioane de euro din PNRR pentru sprijinirea utilizării serviciilor de comunicații în zonele fără acces la internet și alte servicii de comunicații, ceea ce va permite extinderea rețelelor de mare viteză către peste 945 de localități din zone defavorizate;
• Conectarea românilor din diaspora la serviciile digitale din țară. Realizarea interoperabilității cu Statele Membre ale Uniunii Europene, prin construirea nodului eIDAS pentru România și asigurarea interconectării acestuia cu nodurile eIDAS ale celorlalte State Membre și cu furnizorii de identitate și servicii publice. În continuare vor fi demarate proiecte prin care nodul eIDAS va permite autentificarea cetățenilor pe portalurile a cât mai multor servicii publice oferite de statul român cu credențialele de identitate digitală emise de furnizorii de identitate din alte state membre;
• Debirocratizare și digitalizarea administrației;
• Elaborarea unei foi de parcurs pentru debirocratizarea serviciilor publice și prioritizarea pentru digitalizare a celor esențiale;
• Actualizarea catalogului serviciilor publice cu toate serviciile publice ale administrației centrale în termen de 6 luni;
• Crearea registrului instituțiilor/autorităților/entităților publice în termen de 6 luni;
• Operaționalizarea Registrului Aplicațiilor Informatice care să cuprindă toate aplicațiile destinate serviciilor publice în termen de 6 luni;
• Crearea unui program național de intabulare a imobilelor aflate în proprietatea statului și crearea Registrului Național al Proprietăților Statului gestionat de ANCPI;
• Operaționalizarea Punctului Digital Unic și realizarea variantei mobile, cu integrarea și dezvoltarea portofelului digital al cetățeanului (e-wallet);
• Realizarea legislației privind Arhivarea Electronică. Realizarea unui serviciu guvernamental de arhivare electronică a documentelor statului;
• Adoptarea unei foi de parcurs în vederea migrării autorităților publice locale în Cloud-ul Guvernamental;
• Operaționalizarea Platformei Naționale de Interoperabilitate (PNI) și finanțarea adaptărilor tehnice necesare interconectării PNI cu sistemele informatice locale și naționale;
• Integrarea tuturor platformelor informatice care oferă servicii publice cu RoeID;
• Simplificarea procesului de obținere a autorizației de construcție prin digitalizarea completă a procesului de solicitare a autorizațiilor (autorizații de construcții) la nivelul tuturor autorităților publice locale;
• Comisia unică de avizare și biroul județean de investiții: unificarea avizatorilor într-un singur punct de contact, reducând timpul de emitere a actelor și susținând dezvoltarea investițiilor prin consiliere și îndrumare;
• Alinierea procedurilor de digitalizare la standardele europene de interoperabilitate;
• Procesul de debirocratizare și digitalizare obligatoriu trebuie să mențină posibilitatea prevăzută de lege de a folosi limba minorităților naționale în relația cu statul (administrație publică, educație, servicii publice etc.). Platformele digitale de administrație publică vor avea linii de utilizare și în limba minorităților naționale, cu scopul eficientizării și accesării corecte a tuturor operațiunilor;
• Înființarea unui Program național prioritar de specializare a personalului din administrațiile publice, în sisteme și platforme digitale, prin colaborare cu universitățile de profil;
• Digitalizarea educației, prin:
• Digitalizarea școlilor din mediul rural. Dotarea unităților de învățământ cu echipamente digitale și acces la internet de mare viteză pentru facilitarea educației online și modernizarea procesului educațional;
• Digitalizarea a 61 de universități, pentru a stimula integrarea tehnologiilor avansate și a îmbunătăți accesul la resurse educaționale;
• Simplificarea și digitalizarea procesului de înscriere pentru studenții internaționali.

Vezi program de guvernare