Update articol:
OPINIE

Psiholog Andreea Lascu:  Perfecționismul și manifestările sale în viața de zi cu zi (partea I)

Contextul actual implică confruntarea cu o serie de vulnerabilități și neliniști specifice. Dintr-o dată ne-am trezit că suntem nevoiți să ne adaptăm unei situații noi, necunoscute și să ne schimbăm obiceiurile și rutină zilnică, asta aducând cu sine foarte multă anxietate. În același timp nu putem ignora faptul că pe umerii noștri purtăm și temerile legate de riscurile pandemiei, de sănătatea familiei și a celor apropiați, de menținerea  eficienței la muncă, de viitorul personal și al familiei, de mersul actual și de viitorul afacerii și al economiei în general. La toate acestea se mai adaugă și vulnerabilitățile și neliniștile personale pe care, înainte, puteam să le mai evităm fiind prinși în vâltoarea activităților cotidiene. În acest context am ales să vorbesc despre perfecționism și manifestările sale în viața de zi cu zi.

Nu am să vorbesc aici despre dimensiunea adaptativă a perfecţionismului, în care persoana își conduce activitățile cu scopul de a se dezvolta, de a acumula cunoștințe și deprinderi noi, adaptându-și standardele la context și acceptând atât micile greșeli care pot apărea pe parcurs cât și propriile vulnerabilități.

Am să vorbesc, însă, despre dimensiunea dezadaptativă a perfecţionismului, în care persoana adoptă standarde foarte înalte și rigide, care sunt greu de atins, având dificultăți în a se adapta la schimbările apărute în viață. În acest caz persoana se angrenează în eforturi continue de a atinge aceste standarde, indiferent de consecințele pe care le poate suportă.

Consecințele perfecţionismului dezadaptativ pot apărea la nivel fizic (probleme cu somnul și odihna în general, regim alimentar precar – prea bogat sau prea sărac în calorii), la nivel emoțional (anxietate, tristețe, rușine, vinovăție, furie), la nivel social (îndepărtarea de cei apropiați și refuzul suportului social), la nivel cognitiv (pierderea concentrării) și la nivel comportamental. La nivel comportamental se manifestă sub formă comportamentelor de asigurare și reasigurare (verifică orice activitate, operațiune pe care o desfășoară în mod repetat până se asigura că este lipsită de orice posibilă geseala, nu vorbește decât dacă este perfect stăpână pe informația furnizată că să nu greșească), evitare (nu se angajează în activități pentru că îi este teamă că o să greșească, că nu o să se descurce) și procrastinare (amână începerea activităților de teamă că nu o să se descurce, că nu o să le facă la nivelul standardelor, în timpul acesta fiind cuprinsa de anxietate și vinovăție).

Toate acestea duc în timp la anxietate, atacuri de panică, burnout, depresie și la neglijarea unuia sau mai multor planuri din viață personală (familie, initimitate, socializare, hobby-uri), care, deși sunt importante pentru sănătatea emoțională, fizică și mintală, nu corespund standardelor perfecționiste autoimpuse.

În momentul în care se intră în această spirală a perfecţionismului, identitatea persoanei se confundă cu a avea „rezultate”și cu a avea „performanță” cu orice preț, indiferent de context și persoana consideră că nu are valoare dacă performanţa nu este atinsă și standardele nu sunt îndeplinite.

Nevoia de performanță se manifestă la nivelul muncii desfășurate, la nivelul activităților cotidiene și a activităților din timpul liber. Munca trebuie făcută la cele mai înalte standarde. Activitățile administrative trebuie făcute fără greșeli și fără a ține seama dacă desfășurarea acestora este în concordanță cu nevoile de moment (de odihnă, de relaxare). Ele trebuie făcute, altfel persoana simte că nu se ridică la nivelul standardelor autoimpuse. Activitățile din timpul liber sunt făcute cu scopul de a avea rezultate, ca o competiție și nu din plăcerea de a le desfășura pentru a aduce bucurie (dacă fac activitatea asta trebuie să o fac bine, altfel nu are niciun rost să pierd timpul cu ea). În toate, contextul perfecţionismului dezadaptativ implică minimizarea rezultatelor și aspectelor pozitive (oricine putea să facă ce fac eu, trebuia să fac asta acum mult timp) iar accentul se pune pe greșeli și aspecte evaluate cu un ochi foarte critic, ca fiind negative. Acestea sunt considerate a fi specifice nu doar situației, ci persoanei în întregime (nu trebuia să fac greșeala asta, sunt incapabil).

De asemenea, perfecționismul se manifestă până la nivel de rol social ocupat, la nivelul rolului de soț/ soție (soțul perfect/ soția perfectă), rolului de părinte (părintele perfect, care nu face greșeli), rolului de bărbat/ femeie (întotdeanua perfecți). În încercarea de a corespunde unor standarde foarte înalte, care sunt fie autoimpuse, fie percepute că fiind impuse de cei dragi și de societate, persoana se angajează în eforturi și mai mari de a atinge aceste standarde, ignorând consecințele implicate. 

În acest context persoana funcționează sub influență lui „trebuie”: trebuie să fiu (perfect) și trebuie să fac (totul foarte bine). Adaptat la situația curentă „trebuie” îmbracă formă de: trebuie să fiu în control, să fiu productiv, să fiu puternic, să fiu pozitiv, să fiu creativ, și trebuie să fac cât mai multe și cât mai bine. Lista poate continua cu toate tipurile de „trebuie să Fiu” și „trebuie să Fac” pe care le poate identifica fiecare. Acest „trebuie” nu lasă persoană să se adapteze la context și nu mai lasă loc pentru vulnerabilități, greșeli și compasiune de sine, pentru că „dacă ești vulnerabil ești slab”, „dacă greșești ești slab”.

Pentru a verifica cum anume afectează perfecționismul viață fiecăruia, este bine să ne luăm un moment de repaus și să încercăm să ne răspundem la următoarele întrebări:

-Care sunt domeniile din viața mea în care îmi impun standarde înalte, pun multă presiune pe mine și simt că trebuie să excelez? (muncă, intimitate, familie, relații cu prietenii și colegii, activități de relaxare, activități casnice)

-Care sunt situațiile care declanșează manifestarea perfectionismului? (situații interpersonale ca de exemplu conversații cu familia, prietenii, colegii, feedback-ul primit de la șefi; situații de muncă, că de exemplu termene de predare foarte stricte etc)

-Care sunt comportamentele pe care le folosesc în încercarea de a atinge aceste standarde? (asigurare, reasigurare, pregătire excesivă a acțiunii etc)

-Care sunt comportamentele pe care le folosesc pentru a mă proteja de anxietatea resimțită la gândul că nu voi atinge standardele? Cum se manifestă evitarea, amânarea în aceste situații?

-Care sunt consecințele negative pe care le are asupra vieții mele efortul de a atinge aceste standarde?

-Cum îmi afectează starea emoțională efortul de a atinge aceste standarde?

-Cum îmi afectează gândirea efortul de a atinge aceste standarde? Îmi afectează concentrarea, mă las prins într-un șir de ruminatii la adresa greșelilor?

-Cum este afectată stima de sine de atingerea acestor standarde? Îmi evaluez propria valoare în funcție de realizările mele sau în funcție de mine ca întreg?

-Mă ajută aceste standarde să îmi dezvolt fiecare domeniu al vieții personale (viața socială, familie, relații, hobby-uri, muncă)?

-Cum îmi afectează dezvoltarea domeniilor de viață efortul de a atinge aceste standarde?

-Îmi permit aceste standarde să mă conectez la nevoile personale și să le satisfac?

-Îmi permit aceste standarde să îmi trăiesc viața conform propriilor valori?

-Îmi permit aceste standarde să am o viață împlinită, în care să îmi cultiv starea de bine sau mă mențin într-o buclă continuă de nemulțumire, devalorizare de sine și anxietate?

 

Notă: Andreea Lascu este psiholog practicant în supervizare în Psihoterapie Cognitiv Comportamentală. A ales acest drum acum patru ani când, după o experiență de 13 ani în domeniul bancar, a decis să își reorienteze cariera spre domeniul psihologiei. Pornind pe acest drum a ales să urmeze studiile universitare de licență oferite de Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității București și să își formeze experiența colaborând, în calitate de voluntar, cu Fundația Estuar.

În partea a doua veţi afla “Cum să ne gestionăm tendinţele perfecţioniste

BVBStiri BVB

COMPA S. A. (CMP) (26/10/2020)

Solicitare completare ordine de zi AGAE12-13.11.2020

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (26/10/2020)

Documente suport AGOA & AGEA din 26.11.2020

TERAPLAST SA (TRP) (26/10/2020)

Raport trimestrul 3 2020

SIF MOLDOVA S.A. (SIF2) (26/10/2020)

Notificare - rascumparare actiuni proprii 19 - 23.10.2020

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (26/10/2020)

Structura actionariat la data de 16 octombrie 2020