Update articol:

Raport Ministerul Finanţelor: Datoria guvernamentală brută se va mentine, în condiții de consolidare fiscală, la un nivel sustenabil ce nu va depăși 50,3% din PIB, sub nivelul de 60% din PIB

  • Începând cu anul 2021, România se înscrie pe o traiectorie de ajustare graduală a deficitului către ținta recomandată de instituțiile europene, însă cu asigurarea unei creșteri economice sustenabile pe întreg orizontul de prognoză.

  • România se află în fața unei oportunități excepționale, întrucât beneficiază de alocări de 30,3 mld. EUR din cadrul politicii de coeziune aferente cadrului financiar multianual al UE pe perioada 2021-2027, adăugându-li-se 29,2 mld. EUR (14,3 mld. EUR granturi și 14,9 mld. EUR sub formă de împrumuturi) prin facilitatea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) pentru perioada 2021-2026.

  • Prognoza de toamnă a CNSP prevede o revenire completă a activității economice în 2021, cu un avans estimat al PIB-ului real de 7,0%, urmat de un ritm mediu anual de 5,0% până în 2024.

  • Ministerul Finanțelor are în vedere menținerea rezervei financiare (buffer) în valută aflată la dispoziția Trezoreriei Statului, la un nivel care să acopere până la 4 luni necesar brut de finanțare.

  • La sfârșitul lui 2020, România (47,4% din PIB) s-a situat pe locul 9 între statele membre UE, cu cel mai scăzut nivel de îndatorare

  • 13 state membre au înregistrat, la finele anului 2020, un nivel al datoriei publice guvernamentale în PIB de peste 60% din PIB, cele mai ridicate niveluri înregistrându-se în Grecia (206,3%), Italia (155,6%), Portugalia (135,2%), Spania (120,0%), Cipru (115,3%), Franța (115,0%), și Belgia (112,8%).

 

Datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE, se va mentine, în condiții de consolidare fiscală, la un nivel sustenabil ce nu va depăși 50,3% din PIB, sub nivelul de 60% din PIB, în timp ce datoria guvernamentală netă (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) nu va depăşi 44,6% din PIB, Potrivit Raportului privind justificarea creșterii datoriei publice la 31 decembrie 2020 și propuneri de măsuri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil, care va fi prezentat astăzi în Guvern.

Documentul mai spune că sustenabilitatea datoriei nu are în vedere doar menținerea indicatorului sub un anumit nivel critic, ci și asigurarea faptului că îndatorarea suplimentară are trebui să aibă corespondent în active sau schimbări structurale ale economiei, care să permită pe viitor achitarea datoriilor, fără sacrificii deosebite pentru generațiile viitoare.

Raportul este elaborat în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară, având în vedere înregistrarea, la sfârșitul anului 2020, a unui nivel al datoriei guvernamentale de 47,4% din PIB calculat conform metodologiei UE, respectiv depășirea pragului de 45% din PIB prevăzut în cadrul legal menționat.

  • Evoluție datorie publică în anul 2020

Conform datelor publicate de EUROSTAT, la sfârșitul lui 2020 România (47,4% din PIB) s-a situat pe locul 9 între statele membre UE, cu cel mai scăzut nivel de îndatorare după Estonia (19,0% din PIB), Bulgaria (24,7% din PIB), Luxemburg (24,8% din PIB), Republica Cehă (37,7% din PIB), Suedia (39,7% din PIB), Danemarca (42,1% din PIB), Letonia (43,2% din PIB) și Lituania (46,6% din PIB), sub media datoriei guvernamentale pentru zona euro (EA 19) (97,3% din PIB), dar şi sub media datoriei guvernamentale pentru UE27 (90, 1% din PIB).

Un număr de 13 state membre au înregistrat, la finele anului 2020, un nivel al datoriei publice guvernamentale în PIB de peste 60% din PIB cele mai ridicate niveluri înregistrându-se în Grecia (206,3%), Italia (155,6%), Portugalia (135,2%), Spania (120,0%), Cipru (115,3%), Franța (115,0%), și Belgia (112,8%).

În anul 2020, datorită provocărilor semnificative impuse de contextul pandemiei
COVID-19 și a urgenței implementării unor măsuri care au necesitat eforturi bugetare pentru combaterea efectelor sociale și economice cauzate de declanșarea crizei COVID-19, pe fondul unei scăderi economice de -3,9%, necesitățile de finanțare la nivel guvernamental (determinate de nivelul deficitului bugetului general consolidate și de volumul refinanțării datoriei publice) s-au majorat față de estimările de la începutul anului, în principal datorită creșterii deficitului bugetar, de la 3,6% din PIB, ținta inițială, aprobată prin Legea bugetului de stat nr.5/2020, la 9,64% din PIB, conform execuției la 31 decembrie 2020, potrivit Raportului.

Astfel, în anul 2020, necesarul de finanțare la nivel guvernamental s-a majorat la un nivel de 149,0 miliarde lei (14,1% din PIB) față de 86,9 miliarde lei (7,7% din PIB) planificat la începutul anului, cu impact direct asupra volumului datoriei suplimentare care a fost atrasă pentru finanțarea deficitului bugetar, refinanțarea datoriei publice guvernamentale și consolidarea rezervei în valută la dispoziția Trezoreriei Statului, dar și asupra costurilor de finanțare.

În aceste condiții, finanțarea a fost asigurată din următoarele surse:
a) de pe piața internă a fost atrasă suma de 91,4 miliarde lei, prin emisiuni de titluri de stat pe piața interbancară și pentru populație;
b) de pe piața externă, a fost atrasă suma de 8,8 miliarde EUR și respectiv 3,3
miliarde USD prin emisiuni de euroobligațiuni, precum și trageri în valoare de
aprox. 4 miliarde EUR în cadrul împrumuturilor contractate de la instituții
financiare internaționale, din care 3 miliarde EUR reprezintă fonduri
disponibilizate în cadrul împrumutului acordat de UE în baza Regulamentului (UE) 2020/672 privind instituirea unui instrument european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) ca urmare a epidemiei de COVID-19.

Pentru îmbunătățirea managementului datoriei publice și evitarea presiunilor
sezoniere în asigurarea surselor de finanțare a deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei publice guvernamentale, în vederea reducerii riscului de refinanțare și de lichiditate, Ministerul Finanțelor a asigurat menținerea și consolidarea unei rezerve financiare (buffer) în valută la dispoziția Trezoreriei Statului, realizând o creștere a acestei rezerve cu 2,8 miliarde EUR la sfârșitul anului 2020 comparativ cu începutul anului.

Măsuri privind menținerea ponderii datoriei publice în PIB la un nivel
sustenabil

Începând cu anul 2021, România se înscrie pe o traiectorie de ajustare graduală a deficitului către ținta recomandată de instituțiile europene, însă cu asigurarea unei creșteri economice sustenabile pe întreg orizontul de prognoză. Până la sfârșitul anului 2024 se urmărește ajustarea deficitului ESA 2010 până la un nivel inferior limitei de 3% din PIB, în conformitate cu prevederile Tratatului de la Maastricht, ceea ce va permite ieșirea de sub incidența Procedurii de Deficit Excesiv.

Având în vedere obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, necesitatea păstrării echilibrelor bugetare prin adoptarea de măsuri menite să limiteze creşterea cheltuielilor bugetare permanente, precum și necesitatea respectării recomandării Comisiei Europene stabilită în cadrul procedurii de deficit excesiv declanşată pentru România, pentru anul 2022 se au în vedere, în principal, următoarele măsuri în ceea ce privește cheltuielile bugetare:

– Menținerea în anul 2022 a cuantumului brut al salariilor și sporurilor de
care beneficiază personalul din administrația publică centrală și locală, inclusiv
personalul care ocupă funcții de demnitate publică și funcții asimilate acestora, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2021. Prin excepție de la această regulă, pentru personalul care ocupă funcțiile prevăzute în anexa nr.II „Familia ocupațională de funcții bugetare Sănătate și asistență socială” la Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2022 salariile de bază se majorează cu ¼ din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2021;
De asemenea, pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere și personalul de îndrumare și control din învățământ, începând cu data de 1 ianuarie 2022 salariile de bază se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare pentru anul 2022 și cele din luna decembrie 2021;

– Menținerea în anul 2022 a cuantumului indemnizației de hrană la nivelul
din anul 2021 (4.160 lei/an);

– Acordarea în anul 2022 a voucherelor de vacanță în cuantum de 1.450
lei pentru personalul plătit din fonduri publice și prorogarea în anul 2023 a
prevederilor referitoare la acordarea indemnizației de vacanță;

– Menținerea în anul 2022 a indemnizației de merit la nivelul stabilit
pentru anul 2021 (6.240 lei/lună);

– Prorogarea până în anul 2023 a prevederilor Legii educației naționale
nr.1/2011, cu privire la alocarea de la bugetul de stat și bugetele locale a
echivalentului a 6% din produsul intern brut și acordarea din fonduri publice a 1% din produsul intern brut pentru cercetare – măsură prevăzută și în Ordonanța Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică;

– Prorogarea până în anul 2023 a măsurii de acordare a sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 EUR, fiecărui copil cetățean român și a cupoanelor sociale pentru educație;

– Prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr.196/2016 privind
venitul minim de incluziune. În contextul imposibilității aplicării Legii nr.196/2016, este necesară menținerea aplicării Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, pentru o perioadă de minim 1 an, pentru a nu afecta familiile și persoanele singure beneficiare ale ajutorului social și pentru a evita crearea unor noi probleme sociale prin creșterea riscului de excluziune socială, ținând seama și de contextul social și economic actual;

– Prorogarea până în anul 2023 a măsurii de acordare a indemnizației
pentru limită de vârstă pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene;

– Neacordarea de tichete cadou și tichete culturale;
– Neacordarea de premii personalului din sectorul bugetar;
– Compensarea timpului lucrat peste programul normal de lucru exclusiv
cu timp liber corespunzător;
– Menținerea bazei de calcul pentru unele drepturi de care beneficiază
personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare la nivelul anului 2021;
– Neactualizare normei de hrană și echipament de care beneficiază
personalul din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională;
– Plata eșalonată a hotărârilor judecătorești având ca obiect acordarea de
drepturi salariale personalului din sectorul bugetar;
– Neacordarea indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă pentru anumite categorii de personal bugetar (cadre militare, polițiști, polițiști de penitenciare, magistrați, personal auxiliar din justiție, funcționari publici parlamentari);
– Amânarea intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 195/2020 care
aprobă pentru personalul feroviar, atât din cadrul instituțiilor publice cât și din cadrul operatorilor economici cu capital majoritar de stat, drepturi de natură salarială și de asistență socială cu impact asupra bugetului de stat generat, în principal, de creșterea compensației serviciului public de transport feroviar de călători și a cheltuielilor cu administrarea infrastructurii feroviare;
– Menținerea în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie
2021 a unor indemnizații/ajutoare cu caracter reparatoriu stabilite prin legi speciale (revoluționari, persecutați, etc), precum și a indemnizațiilor academicienilor, urmașilor acestora;
– În anul 2022, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educației
fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2021.

De asemenea, se au în vedere măsuri consistente pentru crearea și consolidarea
unor finanțe publice sănătoase, prin eficientizarea calitativă a cheltuielilor
publice cu focalizare pe:

– finanțarea unui pachet de reforme în domeniul muncii, al pensiilor,
măsuri active de protecție privind grupurile defavorizate și cele vulnerabile;
– consolidarea bugetării pe programe pe bază de indicatori de rezultat la
toate nivelurile administrației publice centrale și locale care să permită transparența deplină a cheltuielilor publice, îmbunătățirea clarității și coerenței procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale;
– întărirea guvernanței corporative la companiile de stat în vederea
îmbunătățirii performanței acestora, prin utilizarea celor mai bune practice la nivel european.

Astfel, continuarea consolidării fiscală graduale va permite atingerea țintei de
deficit prevăzută de regulamentele europene până la sfârșitul orizontului de
prognoză, respectiv anul 2024, realizată în condițiile unui echilibru între necesitatea de ajustare fiscală și nevoia de sprijinire a recuperării economice a sistemului de sănătate, a infrastructurii, schimbări climatice, digitalizarea care rămân prioritare în circumstanțele dificile actuale. România se află în fața unei oportunități excepționale, întrucât beneficiază de alocări de 30,3 mld. EUR din cadrul politicii de coeziune aferente cadrului financiar multianual al UE pe perioada 2021-2027, adăugându-li-se 29,2 mld. EUR (14,3 mld. EUR granturi și 14,9 mld. EUR sub formă de împrumuturi) prin facilitatea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) pentru perioada 2021-2026.

Pachetul financiar european poate conduce, la atenuarea impactului contracționist al corecției macroeconomice, la implementarea reformelor structurale, având ca rezultat creșterea robusteții economiei românești, atragerea resurselor europene fiind o condiție sine-qua-non a unei politici fiscal-bugetare și economice sustenabile, care să amelioreze bonitatea financiară a României.

Aceste resurse financiare sunt destinate finanțării reformelor și investițiilor ce vor consolida potențialul de creștere economică, cu implicații favorabile asupra
menținerii ponderii datoriei publice în PIB la un nivel sustenabil.
Astfel, prognoza de toamnă a CNSP prevede o revenire completă a activității
economice în 2021, cu un avans estimat al PIB-ului real de 7,0%, urmat de un ritm mediu anual de 5,0% până în 2024.

Conform estimărilor CNSP, absorbția integrală a granturilor și a împrumuturilor
aferente implementării Planului Național de Redresare și Reziliență al României
(PNRR) aprobat de Formațiunea Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) a Consiliului UE în data de 28 octombrie 2021 va conduce la un impact cumulat asupra PIB real de 5,4 pp în perioada 2021-2026. Acesta este mai puțin pronunțat în 2021 – 2022 (0,1pp, respectiv 0,6pp) în linie cu alocarea financiară, însă ulterior depășește 1pp pe an, atingând maximul în 2025 (1,4pp).

De menționat faptul că, utilizarea componentei de împrumut va avea impact asupra datoriei publice, atât cea calculată potrivit legislației naționale cât și asupra datoriei guvernamentale conform metodologiei UE. Cu componenta de împrumut de cca 14,94 miliarde EUR se va reduce volumul planificat de finanțare de pe piața externă prin emisiuni de euroobligațiuni, ceea ce va conduce la reducerea costurilor de finanțare la nivel suveran, având în vedere costurile foarte avantajoase aferente acestui instrument (respectiv în termenii financiari la care CE se împrumută în numele UE de pe piețele financiare, la care se adaugă costurile suportate de CE pentru obținerea și gestionarea finanțării respective), ceea ce va avea un impact pozitiv asupra cheltuielilor cu dobânda aferentă datoriei publice și implicit asupra deficitului bugetar în anii următori utilizării tragerilor din acest împrumut.

Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei
publice pentru menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil

În perioada 2022-2024, Ministerul Finanțelor va urmări îndeplinirea obiectivelor
prevăzute în Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru
perioada 2021-2023, dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice pentru menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil.
Ministerul Finanțelor va continua să mențină o abordare flexibilă și transparentă în
realizarea procesului de finanțare, reacționând cu promptitudine la modificările
contextului de piață și la comportamentul investitorilor.

În scopul diversificării bazei de investitori și a creșterii accesibilității persoanelor
fizice la cumpărarea titlurilor de stat, se vor continua emisiunile de titluri de stat
pentru populație în cadrul celor două programe dedicate TEZAUR (titluri de stat emise prin unități ale Trezoreriei Statului și oficii poștale ale Companiei Naționale “Poșta Română” S.A.) și FIDELIS (titluri de stat emise prin intermediul sistemului bancar), în limita unui plafon anual indicativ. Începând cu luna decembrie 2021, au fost aduse o serie de îmbunătățiri pentru Programul TEZAUR, care facilitează posibilitatea realizării în mediu online a subscrierilor și rambursărilor sumelor datorate la scadență investitorilor prin intermediul Spațiului Privat Virtual.
Începand cu anul 2022, Ministerul Finanțelor intenționează să utilizeze operațiuni
specifice de piața secundara de tipul răscumpărărilor anticipate sau preschimbărilor de titluri de stat în scopul limitării riscului de refinanțare.

De asemenea, pentru reducerea expunerii la riscul valutar și de rată de dobândă
asociate portofoliului de datorie publică guvernamentală, în anul 2022 Ministerul
Finanțelor are în vedere utilizarea instrumentelor financiare derivate (swap valutar și swap pe rată de dobândă), în baza acordurilor-cadru ISDA Master Agreement care se vor încheia cu o serie de contrapartide.

În vederea lansării de emisiuni de obligațiuni “verzi”, Ministerul finanțelor are în
vedere crearea Cadrului general de emisiuni de obligațiuni verzi la nivel suveran,
pentru care s-a solicitat asistență tehnică din partea Comisiei Europene, urmând să
fie identificate de către ministerele de linie în bugetul de stat proiectele de
investiții/cheltuieli “verzi”.

Pentru îmbunătățirea managementului datoriei publice şi evitarea presiunilor
temporare în asigurarea surselor de finanțare a deficitului bugetar şi de refinanțare a datoriei publice guvernamentale, Ministerul Finanțelor are în vedere menținerea rezervei financiare (buffer) în valută aflată la dispoziția Trezoreriei Statului, la un nivel care să acopere până la 4 luni necesar brut de finanțare.

  • Justificarea creșterii datoriei publice la 31 decembrie 2020 peste limita de 45% din PIB și propuneri de măsuri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil

În conformitate cu prevederile Legii nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal -bugetară, prin care s-au implementat prevederile Directivei 85/2011 și ale Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare, în scopul menținerii datoriei guvernamentale la un nivel sustenabil s-au introdus următoarele praguri și plafoane privind ponderea datoriei publice în PIB, corelat cu măsurile ce trebuie realizate pentru asigurarea sustenabilității datoriie publice:

a) Introducerea unei reguli fiscale numerice privind datoria publică, respectiv:
• * Datoria publică conform metodologiei Uniunii Europene nu va depăși 60% din PIB;
• În cazul în care raportul dintre datoria publică conform metodologiei Uniunii Europene şi PIB depășește valoarea de referință de 60% din PIB, datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5 la sută pe an, ca medie anuală pe o perioadă de 3ani.

b) Introducerea unor praguri intermediare prudențiale pentru datoria publică,
inclusiv măsuri automate în cazul depășirii acestora:

• Dacă datoria publică este cuprinsă între 45% – 50% din PIB: Ministerul Finanțelor prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei cu propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil;
• Dacă datoria publică este cuprinsă între 50% – 55% din PIB: Se propune un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, care cuprinde, fără a se limita la acestea și măsuri privind înghețarea cheltuielilor totale respectiv a salariilor din sectorul public;
• Dacă datoria publică este cuprinsă între 55% – 60% din PIB: În plus faţă de măsurile mai sus prezentate, Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public;
• Dacă datoria publică este mai mare de 60% din PIB: În plus față de măsurile
prezentate mai sus, Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei
publice conform celei de-a doua reguli de la punctul a) menționat mai sus.

BVB | Știri BVB

Erste Group Bank AG (EBS) (27/09/2022)

Notificare - detineri > 5%

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (27/09/2022)

Nuclearelectrica SA si Nova Power & Gas SRL lanseaza RoPower Nuclear SA

PURCARI WINERIES PUBLIC COMPANY LIMITED (WINE) (27/09/2022)

Grupul Purcari achizitioneaza pachetul majoritar intr-o Crama din Bulgaria

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (27/09/2022)

Numire administratori provizorii