Update articol:
#CybersecurityForum

Răzvan-Iulian JIGA, MAI: Vom emite cărți electronice de identitate în luna august a anului curent (video)

Răzvan-Iulian JIGA
  • MAI va deveni un mare consumator de soluții de apărare cibernetică.

În acest moment, noi, la Ministerul Afacerilor Interne,  avem ca prioritate absolută pilotarea proiectului de Cartea Electronică de Identitate, a declarat Comisar Șef Ing. Răzvan-Iulian JIGA, Director General al Direcției Generale pentru Comunicații și Tehnologia Informației, MAI, la cea de-a treia ediție a evenimentului CYBERSECURITY ONLINE FORUM.

Domnia sa a explicat: “Este un proiect extrem de întârziat, undeva pe finalul anului trecut am beneficiat de promulgarea Ordonanței de Urgență care ne obligă să punem în circulație noua carte de identitate în baza unui regulamentul european și acum trei săptămâni am reușit să scoatem și Hotărârea de Guvern privind forma și conținutul.  În curând ar trebui să avem prima versiune a cărții electronice de identitate, un proiect așteptat undeva de prin anii 2000 și un pic. Este un proiect cu o istorie bogată, dar cu destul de puține lucruri înfăptuite până recent, însă acum este în derulare împreună cu Imprimeria Națională și alți parteneri instituționali. Suntem în linie dreaptă şi credem că vom avea emiteri de cărți electronice de identitate – de fapt este o obligație pe care ne-am asumat-o – în luna august a anului curent.

Alte inițiative extrem de importante, în acest moment în derulare,  cu care ne mândrim: un alt proiect istoric – este vorba de informatizarea Stării Civile din România (SIIEASC). Este un proiect pe care eu, personal, îl știu de aproape 15 ani însă abia începând de anul trecut discutăm de implementare tehnică efectiv. Platforma de stare civilă la nivel central este deja într-o primă versiune în recepție în acest moment. Beneficiem și de un contract de digitizare a fondului arhivistic de stare civilă. Avem deja milioane de documente de stare civilă digitizate -vorbim de ultima sută de ani. Este un proiect în linie dreaptă şi în principiu, la sfârșitul acestui an, ar trebui să avem operaționalizate și primele servicii care vizează componenta de stare civilă – pe scurt naștere, căsătorie, divorț, deces, documente semnate electronic cu certificate calificate şi servicii oferite către cetățeni, către trebuie mediul de afaceri și bineînțeles către instituții publice care au ca informații primare date de stare civilă.

Ar mai fi un proiect-hub-ul de servicii electronice al MAI.  Acest proiect, pe care noi îl considerăm ca parte a iniţiativei cloud-ului guvernmental, încă este în procedură de achiziții. Din nefericire, și aici am avut întârzieri majore pe care credem și sperăm că anul acesta le vom depăși. Cu alte cuvinte undeva la jumătatea anului viitor sperăm să și avem o componentă semnificativă a cloud-ului guvernamental, din partea MAI, implementat.

Toate aceste proiecte vin cu încercări pe partea de securitate cibernetică, întrucît expunerea în mediul online nu implică doar o mult dorită debirocratizare, simplificare de proceduri, apropiere de cetățean – pentru că asta ni s-a reproșat și ni se reproșează pe bună dreptate. Zona aceasta de mutare în zona online a unor servicii vine  la pachet și cu partea aceasta de necesar  pe zona de securitate  cibernetică – astfel că vom deveni un mare consumator de soluții de apărare cibernetică.

Anul trecut ne-a arătat, printre altele, că trebuie să fim mult mai bine pregătiți din punct de vedere al securităţii cibernetice, decât am făcut-o până în acel moment. Sperăm ca lecțiile învățate în perioada trecută să fie ținute minte pe o perioadă foarte lungă,  să nu mai avem acele discuții extrem de repetate cu colegii juriști care se ocupă de zona de contracte cu privire la necesitatea prelungirii pachetelor de mentenanță, de suport, soluţii de apărare cibernetică fără care care nu putem supraviețui în mediul online.

Aș spune că tot ce înseamnă pachete de contracte de apărare cibernetică ar trebui să facă obiectul unor modificări inclusiv la nivelul legii finanțelor publice. Mă refer la acele articole care fac vorbire despre prioritizarea cheltuielilor pentru  utilități publice și care ar trebui să cuprindă și cheltuielile pentru soluțiile de apărare cibernetică și sistemele care asigură serviciile orientate către mediul guvernamental și cetățeni. Altfel, fără niște reglementări consistente care să se ducă până în zona care va  asigura acea disponibilitate financiară a tot ceea ce este nevoie pe această parte, fără toate acestea nu vom putea vorbi de un mediu sigur pentru tot ceea ce urmează să livrăm ca serviciu electronic “.

Referitor la identificarea video de la distanţă,  Comisar Șef Ing. Răzvan-Iulian JIGA a spus: “Sincer, certificatele de stare civilă (naștere, căsătorie, divorț, deces) imprimate ar trebui să fie doar o excepție pentru cei care sunt cumva mai apropiați de partea letrică a acestor documente. Trebuie să le emitem semnate electronic cu certificate calificate de către ofițerul de stare civilă. Cu alte cuvinte, am vrea să le vedem mai mult circulate – bineînțeles securizat – în mediul online, decât într-o formă printată. Accesarea serviciilor electronice, inclusiv cele de stare civilă, prin mijloacele video de identificare la distanță, credem că necesită o lămurire a unor aspecte care ține chiar de partea siguranță a utilizării a unor astfel de mecanisme.

Am experimentat în trecut și am participat în câteva proiecte europene unde am testat soluții de identificare video la distanță și am constatat că într-adevăr sunt ok din punct de vedere versatilitate, din punct de vedere utilitate. Chiar mediul privat este și cel care a promovat acest serviciu – dacă ne gândim la Revolut sau la alte platforme care permit identificarea prin mijloace video la distanță.  Dar am constatat și o serie întreagă de vulnerabilități care trebuie să fie adresate. Şi atunci gândim că ar trebui ca, înainte de a adopta un asemenea mecanism, mai ales în zona administrației publice, să asumăm un pic mai mult decât se asumă pe o relație bilaterală consumator de serviciu – furnizor de serviciu din zona privată.

Astfel, credem că este nevoie de o pilotare pentru un asemenea sistem – adică să-l vedem că funcţionează, să vedem că toate acele întrebări pe care le-am avea în zona de trust faţă de o asemenea platformă  au și răspunsuri clare, obiective- pentru că eu cred că doar acolo ar putea să fie nişte nedumeriri – iar odată acestea depăşite, sincer, nu văd de ce nu ar putea să fie folosit şi în România un asemenea mecanism la nivelul administrației publice”.

BVBStiri BVB

UCM RESITA S.A. (UCM) (16/04/2021)

Completare Convocare AGAO 28 (29).04.2021 versiune limba engleza

Patria Bank Obligatiuni 2028 EUR (PBK28E) (16/04/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014