Update articol:

Răzvan Nicolescu: Economia românească în criza coronavirus. Ce soluții avem la îndemână?

Autor: Răzvan Nicolescu/Articol preluat de pe G4media.ro

Criza coronavirus generează un fenomen economic complet diferit față de ultima criză cu care ne-am confruntat si care a fost mai degrabă una financiară. În perioada coronavirus este afectată atât cererea de produse, cât și oferta/producția. Cererea scade ca urmare a panicii, a riscului reducerii de venituri sau a incertitudinii.

Oamenii nu își mai cumpără decât strictul necesar, iar agenții economici sunt prudenți cu tot ceea ce înseamnă investiții și achiziții noi. În același timp, producția scade ca o consecință firească a scăderii cererii, dar și din cauza izolării sociale. În aceste condiții, anticipez o scădere considerabilă de PIB în țara noastră, poate chiar una de două cifre.

Ce poate face România în această situație?

În privința cererii, ajutorarea firmelor în problema șomajului tehnic este binevenită. Tot în acest sens, categoriile defavorizate, adică cei intrați în șomaj tehnic sau cei cu venituri mici, ar trebui ajutați direct cu subvenții de la stat. Este o mare greșeală întreruperea fluxurilor economice de genul: se amână plata la utilități sau ratele la credite. O astfel de intrerupere poate genera haos economic și un blocaj în lanț cu consecințe dezastruoase. Sper ca politicienii români să reziste unor tentații de întrerupere de fluxuri economice și să fie preocupați de viitorul țării mai mult decât de interesele electorale de moment.

România are nevoie în aceste zile de un Winston Churchill care a câștigat un război mondial, dar a pierdut alegerile imediat după, adică a făcut ceea ce trebuia pentru țara lui în detrimentul intereselor electorale ale propriului partid. A rămas însă in memoria si inimile britanicilor pentru eternitate.

În plus, cred că este nevoie de o campanie de educare a românilor pentru a cumpăra produse autohtone. Peste tot în Europa există acest îndemn de susținere a producătorilor locali în perioada crizei, pentru a susține producția, locurile de muncă și taxele locale. E nevoie de educarea populației către o solidaritate națională care ne-a lipsit de ani buni. Este nevoie sa ne recâștigăm încrederea in noi. Este nevoie de un parteneriat real, bazat pe încredere, cu mediul nostru de afaceri.

De unde bani pentru ajutorarea categoriile defavorizate?

În primul rând, fonduri europene pe care le-am putea folosi pentru categoriile defavorizate. UE trebuie să fie mai prezentă în tot ceea ce înseamnă situația coronavirus, inclusiv în ceea ce privește contracararea unor măsuri de propagandă anti-UE tot mai prezente în media și online. Aceasta contracarare se poate face in primul rând prin fapte.

În al doilea rând, din împrumuturi. Trebuie să împrumutăm bani, însă este bine să o facem la dobânzi cât mai mici. Ne împrumutăm scump față de țările vecine din cauza lipsei de predictibilitate generate în economie de clasa politică românească care a intrat recent într-o competiție care este mai populist. Este nevoie rapida un plan pentru recâștigarea încrederii mediul financiar. Obiectivul trebuie sa fie sa ne împrumutam măcar la dobânzi egale cu cele ale vecinilor bulgari.

În al treilea rând, cei care vor să își plătească taxele la stat în avans pentru anii următori ar trebui încurajați. Mă declar disponibil să fac acest lucru și știu mulți alții ca mine.

Nu în ultimul rând, cred că este vremea să ne gândim la românii care au bani în offshore-uri. Este momentul să luăm în calcul o viziune utilitaristă. Putem accepta ca, într-o perioadă de criză, să acceptăm o soluție imorală pentru a trece un moment extrem de dificil? E un subiect extrem de delicat, dar pot să vorbesc deschis despre acest lucru pentru ca nu am niciun fel de interes personal. Nici eu și nimeni din familia mea nu are bani în offshore-uri. Din multe analize pe care le-am văzut rezultă că există peste 25 miliarde euro pe care românii le au în offshore-uri. Aducerea acestor bani acasă ar putea genera câteva miliarde bune și utile bugetului de stat în perioada de criză. Măsura trebuie sa fie impozitarea cu 10-12% a banilor aduși acasă in următoarele trei luni si intrarea lor în ciclul financiar normal. Au făcut acest lucru alte țări, putem să analizăm dacă o asemenea măsură e echivalentă cu inducerea hazardului moral.

Ce facem și cum gestionăm partea de producție?

Aici este vorba de modelul Chimcomplex. Cu toată scăderea masivă de cerere, există o creștere și o nevoie de o serie de produse în criză. Este important ca modelul Chimcomplex să fie urmat de alții. Ce poate face statul? Să îi ajute cu partea de avizare și cu garanții de stat pentru creditare pentru ca ei sa poată produce măști, combinezoane, ulei, faina, mălai, dezinfectante si toate produsele aflate la mare căutare in aceasta perioada. De asemenea, este foarte importantă perioada post criză. Trebuie să o pregătim de acum cu o serie de proiecte concrete.

Vă dau doar câteva exemple pentru a înțelege ce tip de proiecte concrete am în vedere: deschiderea minelor care produc grafit, un minereu rar extrem de valoros în tranziția energetică, reluarea investițiilor la exploatările de hidrocarburi din Marea Neagră, mutarea brigăzii de Jandarmerie din București dintr-o zonă cu mare potențial imobiliar într-o zonă în care terenurile sunt ieftine și valorificarea  prin licitație publică a terenurilor actuale, vânzarea Clubului Floreasca, etc.

Este nevoie de o listă clară de astfel de proiecte care trebuie implementate transparent, imediat după criză, proiecte care implica investiții minime ale statului si posibilități de creștere a veniturilor la bugetul de stat. Avem nevoie de minim o suta de astfel de proiecte post criza. Apoi, banii generați trebuie investiți in infrastructura.

Orice criză aduce riscuri, dar si oportunități. Sper că vom avea inteligența de diminua riscurile și de a maximiza oportunitățile. Este o luptă pentru noi, dar mai ales pentru generațiile viitoare.

Răzvan Nicolescu este partener Deloitte, fost președinte al Agenției Europene de Reglementare in Energie.

BVBStiri BVB

MedLife S.A. (M) (27/03/2020)

Lansare laborator RT PCR; actualizare informare privind caz pozitiv COVID-19

VRANCART SA (VNC) (27/03/2020)

Comunicat - Masuri Covid-19

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (27/03/2020)

Suspendare temporara procedura de selectie si numire Director Financiar provizor

MECANICA FINA SA (MECE) (27/03/2020)

Raport auditor - art. 82, Legea 24/2017 - SEM. 2 2019