de Dan Pălăngean
România avea în 2024 a patra diferență de gen la speranța de viață între statele UE, după statele baltice, potrivit datelor prezentate de Eurostat. După noi, dar peste media UE, s-au poziționat Polonia, Bulgaria, Slovacia, Ungaria, Cehia și Croația, ceea ce arată un context economico-social comun pentru statele din fostul bloc estic.
Astfel, femeile de la noi au o speranță de viață cu 7,5 ani mai mare decât bărbații. Această durată este mai mică decât în Letonia (9,8 ani), Lituania (8,6 ani) și Estonia (8,4 ani) dar cu puțin mai mare decât în Polonia (7,4 ani) și Bulgaria (7,3 ani). Slovacia (6,5 ani), Ungaria (6,2 ani), Cehia (5,9 ani) și Croația (5,8 ani) preced prima țară occidentală în acest clasament, Franța (5,6 ani).
Pentru referință, menționăm că media europeană în materie este de 5,2 ani iar cele mai reduse diferențe de gen la speranța de viață se regăsesc în Olanda (2,8 ani), Suedia (3,1 ani) și Irlanda (3,4 ani). Per total UE, femeile ar urma să atingă în medie vârsta de 84,1 ani iar bărbații de 78,9 ani, valori semnificativ mai mari decât la noi (80,3 ani, respectiv 72,8 ani). În context, se poate observa un decalaj mult mai mic la femei față bărbați de reperul european (3,8 ani, comparativ cu 6,1 ani).
De reținut, însă, mai există un indicator important urmărit de Eurostat, și anume speranța de viață după atingerea vârstei de 65 de ani. Aici diferența de gen se reduce în cazul României la doar 4 ani, adică 19,1 ani la femei și 15,1 ani la bărbați. Ceea ce înseamnă că „se pierd pe drum” mai mulți bărbați decât femei până la atingerea vârstei de pensionare standard.
Tabelele de mortalitate arată că doar aproximativ 80% din populație atinge respectiva vârstă, ceea ce înseamnă că o cincime dintre salariați plătesc degeaba contribuția la pilonul 1, ceea ce nu prea seamănă cu „principiul contributivității”. După cum nici diferența de gen nu ajută în acest sens, cei patru ani în plus regăsindu-se în beneficii pentru femei cu circa 26% mai mari ca durată.
Totuși, stăm ceva mai bine la acest capitol decât țările baltice (Estonia cu 5,3 ani, Letonia și Letonia cu câte 4,9 ani) și chiar decât Bulgaria (4,1 ani), fiind la egalitate cu Polonia. Doar că polonezele și, respectiv, polonezii trăiesc cu 1,2 ani în plus după ce ajung la 65 de ani, ceea ce nu e puțin lucru (8% în plus la bărbați și 6% la femei).
Media UE este de 21,8 ani la femei (aici am mai avea de recuperat doar 2,7 ani) și 18,4 ani la bărbați (3,3 ani de recuperat), iar diferența de gen aferentă apare ca fiind destul de aproape de cea de la noi (3,4 ani). Tot pentru referință, menționăm că Olanda are cea mai mică diferență de gen la speranța de viață peste 65 de ani (doar 2 ani, cu 20,9 ani la femei și 18,9 ani la bărbați).
Sunt câteva repere importante pentru proiectarea bugetul asigurărilor sociale în următorii ani, fiind de așteptat atât creșterea speranței de viață (poate ieșim din subsolul clasamentului, atât la bărbați cât și la femei), cât și reducerea ecartului, în condițiile în care femeile aveau în medie la finalul anului trecut doar 61% din pensia bărbaților, în condiții de stagiu complet de cotizare.
| Știri BVB