Update articol:
INTERVIU DANIEL BUDA (PARTEA I)

„România poate să producă hrană pentru 80 de milioane de oameni, însă, în mare măsură, agricultura românească este una de subzistență”

Foto Facebook Foto Facebook

„Plățile directe constituie mecanismul absolut indispensabil pentru supraviețuirea fermierilor români pe piață”

* „Este inadmisibil ca astăzi, în România, noi să fim pricipala țară care exportă grâu, porumb, dar să fim în același timp statul cu importuri masive de pâine congelată, de produse de panificație”

* „Incapacitatea guvernării de a prioritiza dezvoltarea unui sistem național de irigații generează în continuare grave prejudicii pentru fermieri”

* „Un pas important pentru o agricultură performantă în România, la standarde europene, o reprezintă fără îndoială digitalizarea economiei rurale”

*„Companiile care încalcă regulile europene privind calitatea produselor și afectează pe consumatorii din mai multe state membre ale UE pot plăti o amendă maximă, care poate fi impusă în fiecare stat membru, ce va fi de cel puțin 4 % din cifra de afaceri anuală a comerciantului”

*”Dacă acum opt ani importam aproximativ 170.000 de tone de carne de porc anual, în 2018 cantitatea adusă din alte țări a depășit 330.000 de tone”

Interviu Daniel Buda, europarlamentar PNL

Care este opinia dvs cu privire la dezvoltarea agriculturii din România, la mai mult de 10 ani de la aderarea ţării la UE? Cum a evoluat România în ceea ce priveşte dezvoltarea agriculturii, comparativ cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est/alte ţări din UE?

 

Daniel Buda: România de astăzi a avut oportunitatea majoră de a se dezvolta și moderniza, grație, în principal, fondurilor europene. Plățile directe constituie mecanismul absolut indispensabil pentru supraviețuirea fermierilor români pe piață. Formele de sprijinire a agriculturii de către Comisia Europeană nu se traduc numai prin plățile directe, ci și prin fonduri pe diferite programe destinate dezvoltării agriculturii. România este o țară ce poate să producă hrană pentru 80 de milioane de oameni, însă în mare măsură agricultura românească este una de subzistență. Încă se face agricultură la noi cu sapa, cu plugul tras de cai și cu secera și coasa. Desigur, în urma plăților agricole asigurate de Uniunea Europeană, lucrurile au mai avansat, realizându-se investiții importante în ferme. Cu toate acestea, suntem departe de tehnologizare și digitalizare. Avem de-a face cu un decalaj uriaș între fermierul român și fermierul european, existând o întârziere tehnologică evidentă. Un pas important pentru o agricultură performantă în România, la standarde europene, o reprezintă fără îndoială digitalizarea economiei rurale.

Care sunt, în opinia dvs, principalele probleme cu care se confruntă agricultura din România?

Daniel Buda: Din păcate, problemele cu care se confruntă agricultura din România nu sunt puține. Lipsa unităților de procesare din România, acapararea terenurilor de către străini, problemele ce țin de cadastrarea terenurilor, lipsa piețelor de desfacere, lipsa forței de muncă, îmbătrânirea demografică, importurile masive alimente, de lapte de calitate îndoielnică, lipsa unui sistem național de irigații, declinul agriculturii ecologice, toate acestea reprezintă factori limitativi în dezvoltarea sectorului agricol.

De ce nu avem până acum un sistem național de irigații?

Daniel Buda: Fermierii din România se confruntă cu mari probleme din cauza unor sisteme de irigații care le-ar garanta obținerea unor producții corespunzătoare și în perioadele de secetă. Construirea unor astfel de sisteme este costisitoare, astfel că mulți dintre fermierii români nu reușesc să investească sumele necesare. Lipsa sistemelor de irigații din agricultură duce la pierderi financiare și pierderi de produse. Ultimele date disponibile privind suprafața amenajată pentru irigații în România arată că doar aproximativ 24% din terenurile agricole beneficiază de astfel de sisteme, însă majoritatea nu sunt funcționale. Așadar, din cele 3,1 milioane hectare amenajate cu infrastructură de irigații, doar 50% sunt considerate viabile.
Investițiile pentru îmbunătățirea și dezvoltarea sistemelor de irigație din România, astfel cum sunt prevăzute la articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013(1), beneficiază de un sprijin important din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), în temeiul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) al României pentru perioada 2014-2020. Cu toate acestea, incapacitatea guvernării de a prioritiza dezvoltarea unui sistem național de irigații generează în continuare grave prejudicii pentru fermieri. 

Cum vă explicați că, anul trecut, am avut producții record la cereale, dar am înregistrat deficit în comerțul cu produse agro-alimentare?

Daniel Buda: Principala preocupare pe care o voi avea în noul mandat de europarlamentar pe care sper să îl obțin cu sprijinul cetățenilor români este dezvoltarea sectorului agricol pe componenta de procesare a produsului brut din agricultură. Este inadmisibil ca astăzi, în România, noi să fim pricipala țară care exportă grâu, porumb, dar să fim în același timp statul cu importuri masive de pâine congelată, de produse de panificație. Din păcate, interesul scăzut al guvernării față de componenta de procesare a condus la această situație paradoxală în care România a înregistrat producții record la cereale, dar în același timp a înregistrat deficit în comerțul cu produse agro-alimentare.

Care este opinia dvs cu privire la Politica Agricolă Comună (PAC) după 2020?

Daniel Buda: Începând din 2020, fermierii români vor avea un viitor mai bun datorită reformei PAC. Prin eforturile pe care le-am depus împreună cu colegii mei din Grupul PPE, fermierii din România vor beneficia după 2020 de plăți directe mai mari comparativ cu această perioadă, cu toate că avem de-a face cu o tăiere bugetară semnificativă pe fondul Brexitului. Săptămâna trecută, în Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, s-a trasat un viitor mai sigur și mai bun pentru fermierii români și toți fermierii europeni. În urma voturilor exprimate în comisia AGRI la peste 5000 de amendamente depuse la raportul privind Planuri strategice ale PAC, s-au creionat câteva direcții care vor consolida viitorul fermierilor.

În primul rând, a fost introdus pentru prima dată conceptul de „Noul fermier”, ca urmare a unui amendament propus de mine, se referă la persoanele care au peste 40 de ani și care pot primi o primă de instalare de până la 100.000 de euro!

Cetățenii români stabiliți în străinătate vor avea, astfel, posibilitatea de a se întoarce acasă și să își porneasă o noua afacere, chiar dacă au vârsta de peste 40 de ani. Statele membre sunt obligate să aleagă una dintre următoarele două variante cu privire la plafonare: fie aleg varianta unui prag de 100.000 de euro, fie aleg varianta unei alocări obligatorii de 10% din pachetele lor pentru plăți redistributive, care vor merge către fermierii mici și mijlocii. În acest fel, se consolidează modelul fermelor familiale mici și mijlocii. În același timp, se asigură un echilibru între resursele financiare ce urmează a fi puse la dispoziția fermierilor mari și fermierilor mici! În ceea ce privește tinerii fermieri (până la 40 de ani) care au fost înființați pentru prima dată ca șefi ai exploatației vor primi un sprijin complementar pentru o perioadă de 7 ani în loc de 5 ani cât era prevăzut și cu un cuantum majorat de la 70.000 de euro la 100.00 de euro.

Sectorul apicol va beneficia de o creștere a ratei de cofinanțare de la 50% la 75% și la 85% în cazul regiunilor ultraperiferice. Forma finală a Regulamentului privind Politica Agricolă Comună adoptat săptămâna aceasta, este de natură să consolideze viitorul fermierilor români și europeni. Începând din 2020, fermierii români vor avea un viitor mai bun!

Comisia Europeană a decis interzicerea dublului standard la alimente şi produse nealimentare în întreg blocul comunitar, după numeroase reclamaţii şi presiuni făcute de ţările din centrul şi estul Europei. Din informațiile noastre, România mai primește încă alimente cu alt standard decât cel din alte țări UE. Ce ar trebui să facă autoritățile noastre pentru a împiedică distribuirea unor astfel de alimente?

Daniel Buda: Granițele în interiorul Uniunii sunt din ce în ce mai puțin relevante pentru consumatori, motiv pentru care europenii trebuie să știe că sunt protejați în toate statele membre. Parlamentul European și Consiliul au ajuns în data de 2 aprilie la un acord provizoriu privind consolidarea normelor în materie de protecție a consumatorilor și aplicarea mai eficientă a acestora, impunând norme clare în privința dublului standard de calitate a produselor în UE.
Principalele îmbunătățiri vor fi: sporirea gradului de transparență de care beneficiază consumatorii atunci când fac cumpărături online, sancțiuni eficace și norme clare care să abordeze problema dublului standard de calitate a produselor în UE. Companiile care încalcă regulile europene privind calitatea produselor și afectează pe consumatorii din mai multe state membre ale UE pot plăti o amendă maximă, care poate fi impusă în fiecare stat membru, ce va fi de cel puțin 4 % din cifra de afaceri anuală a comerciantului. În noile norme privind combaterea dublului standard de calitate a produselor de consum se precizează că prin comercializarea unui produs ca fiind identic cu același produs vândut în alte state membre, în condițiile în care, în realitate, respectivul produs are în mod semnificativ o compoziție sau caracteristici diferite nejustificate, constituie o practică înșelătoare. Au fost introduse sancțiuni eficace pentru încălcările legislației UE privind protecția consumatorilor, iar autoritățile naționale de protecție a consumatorilor din România vor avea competența de a impune sancțiuni eficace, proporționale și disuasive într-un mod coordonat.
Toți cetățenii europeni ar trebui să se bucure de dreptul de a avea acces egal la bunuri de înaltă calitate pe piața unică în mod nediscriminatoriu. În caz contrar, ar avea puternic de suferit esența funcționării pieței unice și încrederea consumatorilor în piața unică. Prin acest pachet, consumatorii vor fi informați în mod exact și transparent în cazul în care produsul pe care îl cumpără este diferit într-un alt stat membru, pentru a se evita inducerea în eroare a consumatorilor. Prin eforturile depuse în Parlamentul European și Consiliu, combaterea standardelor duble a devenit o realitate pentru europeni.

În opinia dvs, care au fost efectele pestei porcine asupra României? S-a reuşit eradicarea acestei boli pe teritoriul României? Care sunt în opinia dvs principalele măsuri pentru susținerea sectorului suinelor din România?

Daniel Buda: Incapacitatea guvernului PSD-ALDE de a gestiona eficient criza Pestei Porcine Africane a determinat ca ca această molimă să falimenteze micii și marii fermieri, extinzându-se în trei sferturi din țară. Mai mult, dacă acum opt ani importam aproximativ 170.000 de tone de carne de porc anual, în 2018 cantitatea adusă din alte țări a depășit 330.000 de tone. Principalul motiv a fost epidemia de pestă porcină care a blocat actitivatea în fermele din peste 20 de județe din țară. Încă din 2015, se cunoștea faptul că e o chestiune de timp până când își va face simțită prezența în România. Tocmai de aceea, am și purtat corespondență cu Comisarul European pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, domnul Vytenis Andriukaitis, care de altfel, mi-a și comunicat că la nivelul Comisiei Europene, există preocupări majore, iar în acest sens, existând totodată posibilitatea de a fi accesate resurse financiare de la Uniunea Europeană pentru a preveni răspândirea PPA, dar că principala responsabilitate o au statele naționale. Dacă în 2015 s-ar fi luat măsurile de construcție a gardurilor, așa cum au fost adoptate de fermierii din zona Blajului sau de către Guvernul vecinilor noștri din Bulgaria, nu am mai fi fost în această situație dramatică. Partidul Național Liberal a fost singura formațiune politică care s-a implicat în vederea sprjinirii agricultorilor ai căror ferme au fost afectate de virusul PPA. Astfel, prin eforturile depuse împreună cu colegii mei europarlamentari din PNL am obținut despăgubiri pentru pesta porcină africană de 28 milioane de euro.

Crescătorii de porci pot beneficia de o serie de măsuri ale politicii agricole a UE, cum ar fi ajutorul pentru depozitare privată și clasificarea carcaselor. În plus, UE monitorizează prețurile și garantează stabilitatea pieței cărnii de porc din UE, stabilind norme de import pentru a o proteja de orice efecte negative ale schimburilor comerciale cu țări terțe. UE promovează consumul de produse europene din carne de porc în afara UE și protejează calitatea produselor din carne de porc, cum ar fi jamboanele, prin denumirea de origine protejată și etichetele de indicație geografică protejată. În fine, legislația UE stabilește norme privind sănătatea și bunăstarea animalelor, pentru a proteja crescătorii de costurile generate, de exemplu, de răspândirea bolilor la animale (cum ar fi pesta porcină) sau de necesitatea tăierii cozii din cauza unor condiții de creștere a animalelor inadecvate sau a unei gestionări necorespunzătoare a acestora.