Update articol:

Scope Ratings: Taxa neobişnuită pe activele băncilor din România riscă să limiteze independența băncii centrale

Banca Centrală a României joacă un rol esențial, prin utilizarea independenței sale, în protejarea economiei naționale de incertitudinea creată de noua taxă bancară “neortodoxă” pe activele bancare, potrivit Scope Ratings.

Instituția arată că noua taxă a guvernului social-democrat asupra activelor bancare în România intră în joc atunci când dobânzile de pe piața monetară depășesc 2%. Ratele interbancare reflectă, de obicei, modificările ratelor dobânzilor pe termen scurt ale băncii centrale, care reprezintă un instrument principal al politicii monetare.

Instituțiile financiar-bancare sunt obligate la plata unei taxe pe active, în situația în care media trimestrială ROBOR depășește pragul de 1,5%, denumit prag de referință.

La nivelul actual de 3%, acest lucru ar putea duce la venituri de 5,3 miliarde de lei (1,1 miliarde de euro), echivalentul a peste 90% din profiturile băncilor interne în 2018, mai arată Scope Ratings, care precizează că impozitele speciale asupra băncilor nu sunt excepționale în UE, după cum ilustrează cazul Poloniei, Slovaciei și Ungariei. Ce este neobișnuit este legarea unei taxe de ratele dobânzilor de pe piața monetară, adaugă agenția.

“Acest lucru creează impresia că guvernul încearcă să influențeze politica monetară prin ușa din spate prin sancționarea băncilor atunci când banca centrală crește dobânda, care este sub presiune în condițiile politicii fiscale expansioniste și presiunii inflaționiste”, spune Bernhard Bartels, analist la Scope Ratings.

România (Rating BBB-, cu perspectivă negativă) a avut una dintre cele mai rapide creșteri economice din UE, cu o creștere reală a PIB-ului anual de 4,8% în ultimii patru ani. Totuși, Scope a redus ratingul României la BBB – și a păstrat perspectiva negativă, având în vedere politica sa fiscală pro-ciclică și preocupările privind incertitudinea politică în urma recentelor decizii politice. Ordonanța de urgență pe care guvernul a introdus-o în decembrie a tulburat sectorul bancar din România, inclusiv băncile străine care trebuie să plătească taxa. Această mișcare a declanșat scăderi accentuate ale prețurilor acțiunilor pe bursă și a declanșat plângeri oficiale din partea BCE și a doi creditori internaționali, BERD și IFC.

“Statutul independent al băncii centrale continuă să protejeze țara de presiunea exercitată de piețele financiare, deși dobânzile mai mari ar crea riscuri suplimentare
pentru stabilitatea financiară pe termen scurt”, spune Bartels. “Până acum, banca centrală a ignorat solicitarea guvernului pentru o politică monetară mai relaxată”, a mai adăugat analistul.

Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară de trei ori în 2018, în prezent la 2,5%, cu 75 puncte procentuale mai mare decât în ​​2017. În raportul său lunar, banca centrală anticipează că inflația va scădea la 3% la sfârșitul anului 2019 de la 4,6% în 2018.

“Guvernul a compromis capacitatea băncii centrale de a face față așteptărilor privind creșterea inflației, deși vestea bună este că banca centrală a discutat cu guvernul pentru a dezlega impozitul de ratele dobânzilor de pe piața monetară”, spune Bartels.

Discuția va face parte dintr-o ședință extraordinară a Comitetului Național
pentru supravegherea macroprudențială programată pentru această lună, mai arată Scope Ratings, care adaugă: “Controversa asupra impozitului bancar vine într-un moment politic delicat pentru România. Țara deține președinția Consiliului UE. Există alegeri pentru Parlamentul European în luna mai în timp ce alegerile prezidențiale sunt programate pentru sfârșitul anului”.

BVBStiri BVB

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (27/11/2020)

Comunicat referitor la comentarii media

SIF BANAT CRISANA S.A. (SIF1) (27/11/2020)

Autorizatie ASF - Modificare act constitutiv

ELECTROARGES SA (ELGS) (27/11/2020)

Prelungire mandat reprezentant permanent Benjamins United SRL